Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste
Sună gratuit pentru informații despre Uniunea Europeană
UE FlagPUBLICAŢII
Publicatii 2017
Publicatii 2016
Publicatii 2015
Publicatii 2014
Publicatii 2013 Publicatii 2012 Publicatii 2011 Publicatii 2010 Publicatii 2009
UE Flag NOUTAŢI UE
Eroare de flux RSS
UE Flag ONG

BJDB

NoutatiNOUTĂŢI - Cetăţenie europeană
15.03.2018 - Grup de experți: platformele online trebuie să fie mai transparente
ED Targoviste

Grupul de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online a propus luni, 12 martie, o definiție a fenomenului și a pledat pentru adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare. Totodată, Comisia Europeană a dat publicității rezultatele unei consultări publice și unui studiu Eurobarometru în domeniu.

Comisarul european pentru economie și societate digitale Mariya Gabriel a declarat: „Le mulțumesc membrilor Grupului de experți la nivel înalt și prof. Madeleine de Cock Buning pentru eforturile deosebite de coordonare depuse pentru respectarea termenelor foarte scurte. Grație tuturor opiniilor colectate și a vastei expertize colective, dispunem în prezent de o multitudine de resurse care ne vor ajuta să prezentăm opțiuni concrete pentru o mai bună abordare a riscurilor pe care le presupune dezinformarea răspândită online.”

Raportul Grupului de experți la nivel înalt se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea online, și mai puțin pe "știrile false", considerând expresia din urmă neadecvată pentru a reflecta complexitatea fenomenului dezinformării. Documentul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public. Fenomenul poate amenința procesele și valorile democratice și poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, știința, educația și finanțele. Se subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea.

Pentru a contracara dezinformarea, grupul recomandă promovarea educației în domeniul mass-mediei, dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziția utilizatorilor și a jurnaliștilor pentru a combate dezinformarea, protejarea diversității și a viabilității mass-mediei europene de știri și continuarea activității de cercetare privind impactul dezinformării în Europa. În ceea ce privește adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare, sunt enunțate 10 principii de bază de respectat, unul dintre aceste fiind transparența, asigurată prin explicarea modului în care algoritmii selectează știrile prezentate. Platformele online sunt încurajate să ia măsuri eficace pentru îmbunătățirea vizibilității știrilor fiabile și să faciliteze accesul utilizatorilor la acestea. Grupul a recomandat și instituirea unei coaliții formate din mai multe părți interesate, pentru a se asigura că măsurile convenite sunt puse în aplicare, monitorizate și revizuite cu regularitate.

Potrivit rezultatelor consultării publice lansate în noiembrie 2017, alegerile și politicile în materie de migrație sunt principalele două categorii în care dezinformarea intenționată poate exercita o anumită influență, iar știrile false sunt de natură să genereze prejudicii pentru societate. Cetățenii au cel mai scăzut nivel de încredere în rețelele sociale, agregatorii de știri online, blogurile și site-urile web, iar impresia generală este că răspândirea dezinformării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială este facilitat deoarece știrile false recurg la reacțiile emoționale ale cititorilor (88%), sunt diseminate pentru a orienta dezbaterea publică (84%) și sunt motivate de dorința de a obține venituri (65%). Jumătate din respondenți consideră că verificarea factuală a informațiilor după publicarea dezinformării nu reprezintă o soluție, deoarece aceasta nu va ajunge la persoanele care au văzut informațiile inițiale.

În sondajul Eurobarometru (aproximativ 26.000 de cetățeni intervievați), cetățenii europeni consideră că există multe știri false în UE, 83% din respondenți apreciind acest fenomen drept o amenințare la adresa democrației. Acest fapt subliniază importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70%, televiziunile 66% și presa scrisă 63%), iar sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video drept cel mai puțin fiabile, cu o rată de încredere de 26% și, respectiv, 27%.

Context

Grupul de experți la nivel înalt a fost înființat pentru a oferi Comisiei consiliere privind fenomenul știrilor false. Cei 39 de experți numiți sunt reprezentanți ai societății civile, ai platformelor de comunicare socială, ai organelor de presă și ai mediului jurnalistic și academic.

Uniunea Europeană este deja activă în combaterea dezinformării, prin crearea grupului operativ East Stratcom, în 2015, sau prin propunerile recente ale Comisiei de modernizare a normelor UE privind drepturile de autor, care includ o dispoziție ce protejează jurnalismul de înaltă calitate.

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Julia-Henriette BRAUER (+32 2 298 07 07)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini utile

Comunicat de presă

Raportul Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea

Primele rezultate ale consultării publice

Prezentarea sondajului Eurobarometru


NoutatiALTE NOUTĂŢI - Cetăţenie europeană