Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste
Sună gratuit pentru informații despre Uniunea Europeană
UE Flag ONG

BJDB

NoutatiNOUTĂŢI - Cetăţenie europeană
19.11.2019 - Previziunile economice de toamnă: Deficit de 6,1% în 2021 pentru România, de 1,0% în zona euro
ED Targoviste

La nivelul UE, este cel de-al șaptelea an consecutiv în care economia este marcată de creștere, iar conform previziunilor creșterea economică va continua și în următorii doi ani. Piețele forței de muncă rămân solide, iar șomajul scade în continuare.


În România, pentru anul 2020 se preconizează creșterea PIB cu 3,6%, inflația va scădea la 3,5%, rata șomajului va crește la 4,2%. Deficitul bugetar va crește la 4,4% din PIB, iar în zona euro va fi de 0,9%. Datoria publică brută va crește la 37,2% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 85,1%. Balanța contului curent va ajunge la 5,3% din PIB. Tot pentru România, se preconizează o creșterea Produsului Intern Brut cu 3,3% în 2021, inflația va scădea la 3,4%, rata șomajului va crește la 4,3%. Deficitul bugetar va crește la 6,1% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 1,0%. Datoria publică brută va crește la 40,6% din PIB, iar în zona euro va crește la 84,1%.

Mediul extern a devenit însă mult mai puțin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate, ceea ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă și cu schimbări structurale. În consecință, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă prelungită de creștere mai modestă și inflație foarte redusă.

Se preconizează că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va crește cu 1,1 % în 2019 și cu 1,2 % în 2020 și 2021. Față de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile de creștere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2 %) și cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE, este de așteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4 % în 2019, 2020 și 2021. Previziunile pentru 2020 au fost și ele revizuite în sens descendent față de cele din vară (de la 1,6 %).

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Economia europeană a demonstrat până acum reziliență în contextul unui mediu extern mai puțin favorabil: creșterea economică a continuat, crearea de locuri de muncă a fost puternică, iar cererea internă mare. Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm cu dificultăți: o perioadă cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescânde, deficiențe persistente în industria prelucrătoare și Brexitul. Rog insistent toate țările UE cu niveluri ridicate ale datoriei publice să aplice politici bugetare prudente și să înceapă își reducă nivelurile datoriei. Pe de altă parte, statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară ar trebui să o utilizeze acum.”

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat: „Conform previziunilor, toate economiile din UE își vor continua expansiunea în următorii doi ani, în pofida situațiilor potrivnice tot mai accentuate. Fundația economiei UE este solidă: după șase ani de creștere, șomajul din UE se află la cel mai scăzut nivel de la începutul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne așteaptă un drum dificil, nu ne putem complăcea în situația actuală. Vor trebui folosite toate pârghiile politice pentru a se consolida reziliența Europei și pentru a se sprijini creșterea.”

Creșterea va depinde de sectoarele orientate către piața internă

Tensiunile comerciale persistente dintre Statele Unite și China și gradele ridicate de incertitudine politică, în special în ceea ce privește comerțul, au determinat reducerea investițiilor, a activităților industriei prelucrătoare și a schimburilor comerciale internaționale. Având în vedere că se preconizează menținerea creșterii lente a PIB-ului mondial, creșterea economică din Europa va depinde de robustețea sectoarelor orientate mai mult către piața internă. Aceste sectoare se vor baza, la rândul lor, pe o creștere a salariilor benefică pieței forței de muncă, pe condiții de finanțare favorabile și, în unele state membre, pe măsuri bugetare de sprijin. Deși se preconizează că economiile tuturor statelor membre își vor continua expansiunea, este puțin probabil ca doar factorii de creștere interni să fie suficienți pentru a genera o creștere puternică.

Piețele forței de muncă vor rămâne solide, deși ritmul îmbunătățirilor se va încetini

Crearea de locuri de muncă s-a dovedit a fi peste tot în UE surprinzător de rezilientă. Această situația este, pe de o parte, rezultatul faptului că, de obicei, evoluțiile economice nu se repercutează imediat asupra locurilor de muncă, iar, pe de altă parte, este determinată de orientarea forței de muncă înspre sectorul serviciilor. Rata de ocupare a forței de muncă este la un nivel record, iar cea a șomajului la cel mai mic nivel de la începutul secolului încoace. Deși se preconizează că ritmul creării nete de locuri de muncă va încetini, rata șomajului în zona euro va scădea, conform previziunilor, de la 7,6 % în acest an până la 7,4 % în 2020 și la 7,3 % în 2021. În UE, se estimează că rata șomajului va scădea, ajungând la 6,3 % anul acesta, și se va stabiliza la un nivel de 6,2 % în 2020 și 2021.

Inflația va rămâne foarte redusă

Ritmul inflației în zona euro a încetinit până acum în acest an datorită scăderii prețurilor la energie și firmelor care, în marea lor majoritate, au ales să acopere costurile salariilor majorate din marjele lor în loc să transfere aceste costuri clienților. Se estimează că presiunile inflaționiste vor rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani. Conform previziunilor, inflația în zona euro (indicele armonizat al prețurilor de consum) va fi de 1,2 % anul acesta și în anul următor, crescând până la 1,3 % în 2021. În UE, se preconizează că inflația va ajunge la 1,5 % în anul în curs și în cel ce va urma, respectiv la 1,7 % în 2021.

Se estimează că nivelurile datoriei publice vor scădea pentru al cincilea an consecutiv, iar deficitele vor crește ușor

Conform previziunilor, finanțele publice europene vor profita în continuare de ratele foarte mici ale dobânzilor plătibile pentru datoria restantă. În pofida creșterii mai modeste a PIB-ului, se preconizează că în zona euro ponderea agregată a datoriei în PIB va continua să scadă pentru cel de-al cincilea an consecutiv, până la 86,4 % anul acesta, 85,1 % în 2020 și 84,1 % în 2021. Același lucru este valabil și pentru UE, unde se estimează că ponderea datoriei în PIB va scădea până la 80,6 % anul acesta, la 79,4 % în 2020 și la 78,4 % în 2021.

În schimb, se preconizează că soldurile bugetelor publice vor scădea ușor din cauza impactului creșterii mai reduse și a unei relative relaxări a politicilor bugetare discreționare din unele state membre. Se estimează că deficitul cumulat al zonei euro va crește de la cel mai mic nivel înregistrat vreodată, de 0,5 % din PIB în 2018, la 0,8 % anul acesta, apoi la 0,9 % în 2020 și 1,0 % în 2021, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Cu toate acestea, conform previziunilor, orientarea bugetară agregată în zona euro, și anume variația agregată a soldului bugetar structural din cele 19 state membre ale zonei euro, va rămâne în general neutră. În UE, se preconizează de asemenea că deficitul cumulat va crește de la 0,7 % din PIB în 2018 până la 0,9 % anul acesta, la 1,1 % în 2020 și la 1,2 % în 2021.

Riscurile la adresa perspectivelor economice mențin balanța înclinată preponderent în jos

O serie de riscuri ar putea conduce la o creștere mai redusă decât se previzionează. Creșterea economică ar putea fi afectată de o nouă creștere a gradului de incertitudine sau de o intensificare a tensiunilor comerciale și geopolitice, dar și de o încetinire a activității economice în China mai mare decât cea estimată, din cauza efectelor mai slabe ale măsurilor de politică implementate până acum. La nivel intern, riscurile includ un Brexit dezordonat și posibilitatea ca deficiențele din industria prelucrătoare să se repercuteze într-o măsură mai mare asupra sectoarelor orientate spre piața internă.

În schimb, creșterea economică ar putea fi sprijinită de o atenuare a tensiunilor comerciale, de o creștere economică mai puternică în China și de o reducere a tensiunilor geopolitice. În zona euro, favorabil pentru creștere ar fi și dacă statele membre cu marjă de manevră bugetară ar alege orientări bugetare mai expansioniste decât se preconizează. Per ansamblu însă, riscurile țin în mod clar balanța înclinată în jos.

În ceea ce privește Regatul Unit, s-a folosit o ipoteză pur tehnică

Având în vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile se bazează pe o ipoteză pur tehnică de statu-quo în ceea ce privește structura schimburilor comerciale dintre UE27 și Regatul Unit. Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor și nu are niciun impact asupra procesului care se desfășoară în contextul articolului 50.

Context

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 21 octombrie 2019. Pentru toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 24 octombrie 2019, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivel de politici.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor consta într-o actualizare a previziunilor privind PIB-ul și inflația în cadrul previziunilor economice intermediare din iarna anului 2020.

Informații suplimentare

Documentul integral: Previziunile economice din toamna anului 2019Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Urmăriți activitatea vicepreședintelui Dombrovskis pe Twitter: @VDombrovskis(link is external)

Urmăriți activitatea comisarului Moscovici pe Twitter: @pierremoscovici(link is external)

Urmăriți activitatea DG ECFIN pe Twitter: @ecfin(link is external)

Persoane de contact pentru presă:

Ștefan TURCU – Tel: 0724 232 197

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


NoutatiALTE NOUTĂŢI - Cetăţenie europeană