Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste
Sună gratuit pentru informații despre Uniunea Europeană
UE FlagPUBLICAŢII
Publicatii 2018
Publicatii 2017
Publicatii 2016
Publicatii 2015
Publicatii 2014
Publicatii 2013 Publicatii 2012 Publicatii 2011 Publicatii 2010 Publicatii 2009
UE Flag NOUTAŢI UE
-
UE Flag ONG

BJDB

NoutatiNOUTĂŢI - Cetăţenie europeană
20.12.2021 - Comisarul european pentru transporturi, Adina VĂLEAN: Propunerile privind îmbunătățirea infrastructurii de transport vor aduce România pe un nou coridor european
ED Targoviste

„Propunerile privind îmbunătățirea infrastructurii de transport vor aduce România pe un nou coridor european" - opinie semnată de comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

 

Ultimul lucru la care ne gândim când suntem la volan, să zicem între București și Craiova, sau admirăm peisajul din tren de la Câmpina la Brașov, este că facem o  călătorie de-a lungul unuia dintre cele nouă „coridoare" ale UE - artere formate din drumuri, căi ferate, canale, râuri și porturi care leagă toate țările Uniunii între ele.
Lucrările de refacere și finalizare a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) sunt în curs de desfășurare. În prezent, există 43 de proiecte de infrastructură de transport în întreaga țară, de la portul Giurgiu la linia de cale ferată a aeroportului din București. Împreună, aceste proiecte beneficiază de o cofinanțare de 985,3 milioane de euro prin Mecanismul pentru interconectarea Europei.
Dar ritmul de lucru trebuie să se intensifice. Am prezentat la acest sfârșit de an patru propuneri care vor duce la modernizarea transporturilor, cu mare accent pe infrastructura feroviară și a căilor navigabile interioare. Avem nevoie de mai multe terminale multimodale pentru pasageri și marfă.
Revizuirea TEN-T este, de asemenea, o oportunitate de a analiza din nou coridoarele rețelei centrale și de a le adapta în funcție de evoluția fluxurilor de trafic și a cerințelor de conectivitate.
Noutatea pentru România este că va face parte din două coridoare europene de transport: actualul coridor Rin-Dunăre și un coridor nou creat: Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee.
Coridorul Rin-Dunăre va fi extins până la principalele porturi de la Marea Nordului și va continua să lege România (inclusiv portul Constanța și portul Sulina din Delta Dunării) de inima economică a UE din Germania (Frankfurt, Stuttgart). Coridorul traversează și Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria și Cehia.
Noul coridor al Mării Baltice, al Mării Negre și al Mării Egee se va desfășura de-a lungul flancului estic al UE, conectând toate statele membre de-a lungul acestei frontiere. Astfel se va crea o nouă conexiune între Polonia (Gdynia/Gdansk), Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia.
Unul din obiectivele noastre este de a lega mai bine partea de est a UE de rețeaua feroviară europeană de mare viteză. Pentru România, acest lucru înseamnă o linie de mare viteză care să lege Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca și Oradea de Viena, via Budapesta. Iar revizuirea introduce o cerință suplimentară conform căreia, pe întreaga rețea feroviară clasică centrală TEN-T, trenurile de pasageri trebuie să circule cu cel puțin 160 km/h.
Pasagerii și companiile vor începe să vadă o diferență până în 2030, termenul limită până la care trebuie terminate lucrările de pe linia ferată Constanța-Arad, care includ ultimul segment nemodernizat până acum, Predeal – Brașov, cu un tunel de 22 km. De asemenea, până în 2030, vor fi realizate lucrări de modernizare completă ale rutei Craiova-Timișoara, deschizând astfel un nou coridor modernizat Est-Vest pentru transportul feroviar de mărfuri și pasageri.
Pentru șoferi, propunem includerea șoselei de la Cluj-Napoca la Baia Mare și Satu Mare în TEN-T, inclusiv o conexiune transfrontalieră cu Ungaria.
Aceste propuneri sunt mai mult decât noi linii pe hartă. Ele înseamnă că guvernul are obligația de ale dezvolta și poate solicita finanțare din partea UE pentru a construi sau moderniza infrastructura indicată de aceste linii - Regulamentul TEN-T este cel care definește proiectele eligibile pentru finanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei.
În total, finanțarea UE disponibilă pentru România pentru investiții în transporturi în perioada 2021-2027 ar putea fi de 12 miliarde de euro. Aceasta reprezintă mai mult decât dublul finanțării disponibile în perioada 2014-2020 - pe care, din păcate, România nu a putut să o absoarbă în întregime. Noul regulament TEN-T va fi, de asemenea, utilizat pentru a pregăti propunerea pentru CEF III, pentru perioada de după 2027, ceea ce înseamnă că România poate solicita finanțare pentru infrastructura de transport cel puțin până în următorul deceniu.
Pe teren, modernizarea infrastructurii va îmbunătăți conectivitatea pentru cei care locuiesc și lucrează în interiorul și în jurul legăturilor adăugate la rețea. Iar acolo unde crește conectivitatea, apar și locuri noi de muncă.
Pentru UE în ansamblu, se preconizează că investițiile crescute stimulate de revizuirea TEN-T vor duce la o creștere a ocupării forței de muncă cu 0,5% până în 2050, ceea ce înseamnă 840 000 de noi locuri de muncă.
Îmbunătățirea infrastructurii rutiere va contribui la rezolvarea ambuteiajelor interminabile și va crește siguranța rutieră. Potrivit Raportului Forumului Economic 2019, România se află pe locul 119 din 141 de țări în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere.
Dezvoltarea rețelei de autostrăzi din România nu poate fi singura soluție pentru aglomerație și poluare. Un obiectiv cheie al Pactului Verde European este dezvoltarea unui sistem de transport mai durabil, care să se bazeze - pentru transportul de marfă - pe calea ferată, pe căile navigabile interioare și pe transportul multimodal. De aceea, mă bucur să văd rețeaua feroviară a României mai aproape de cea din restul Europei prin această propunere. Acest lucru va facilita transferul unui volum substanțial de marfă dinspre camioane către trenuri.
În 2019, 44% din transportul de mărfuri a fost efectuat pe cale rutieră în România. Și totuși, țara are una dintre cele mai dense rețele feroviare din UE, de aproximativ 10 800 km, plus căi navigabile interioare extinse. Ar trebui să fim capabili să valorificăm mai mult aceste active.
Propunerile noastre aduc schimbări și pentru locuitorii din mediul urban. Dorim să clasificăm încă 20 de orașe din România ca „noduri urbane" de-a lungul rețelei esențiale de transport, TEN-T. Pe listă se află orașe ca Iași, Cluj, Târgu Mureș, Bacău și Buzău. Toate „nodurile urbane" trebuie să elaboreze un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), care să prezinte măsuri de integrare a diferitelor moduri de transport și să promoveze mobilitatea cu emisii zero. În cele din urmă, acest lucru va face ca deplasarea să fie mai ușoară și mai rapidă, reducând în același timp emisiile și îmbunătățind calitatea vieții locuitorilor.
Propunerile Comisiei Europene vor merge spre aprobarea celorlalte instituții ale UE. Însă până atunci nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Mai sunt încă multe de făcut, dar sunt și fonduri disponibile. România are ca termen limită pentru a termina lucrările la rețeaua esențială de transporturi, 2030.  Iar această finalizare va avea avantaje economice și de conectivitate majore.

Detalii

Data publicării

15 decembrie 2021

Date de contact

Ana-Maria CAIA

E-mail

Ana-Maria.CAIA@ec.europa.eu

Răzvan MARC

E-mail
Razvan.MARC@ec.europa.eu


NoutatiALTE NOUTĂŢI - Cetăţenie europeană