Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste
Sună gratuit pentru informații despre Uniunea Europeană
UE FlagPUBLICAŢII
Publicatii 2018
Publicatii 2017
Publicatii 2016
Publicatii 2015
Publicatii 2014
Publicatii 2013 Publicatii 2012 Publicatii 2011 Publicatii 2010 Publicatii 2009
UE Flag NOUTAŢI UE
-
UE Flag ONG

BJDB

NoutatiNOUTĂŢI - Cetăţenie europeană
22.03.2022 - Dezinformare la granița războiului
ED Targoviste

Sursa articolului: https://euvsdisinfo.eu/ro/dezinformare-la-granita-razboiului/

 

În dimineața zilei de 24 februarie, oamenii din Chișinău, capitala Republicii Moldova, au fost treziți de bubuitul mai multor explozii. Bombele cădeau asupra Ucrainei, cel mai probabil la Odessa, care se află la mai puțin de două sute de kilometri de Chișinău. În Ucraina a începutul războiul. În Moldova, exploziile au marcat, pe lângă un aflux uriaș de refugiați și preocupări legate de comerț și economie, o schimbare în mediul informațional și relatările de dezinformare.

Câteva ore mai târziu, numeroși tineri au primit mesaje textuale prin care se anunța înrolarea generală în Moldova; bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 50 ani au fost chemați să se înroleze în armată. A fost prima „grenadă” pe frontul dezinformării din Moldova. Suficient de prompt, guvernul a anunțat că mesajul este fals și că va fi declanșată o anchetă pentru identificarea persoanelor care l-au răspândit.

Primele zile în acoperirea mediatică

Mass-media pro-Kremlin și posturile TV moldovenești care retransmit programe rusești – RTR Moldova, NTV Moldova, Primul în Moldova (redifuzare Первый Канал), Accent TV – au încetat să mai transmită știri și talk-show-uri produse în Rusia. Aceste programe au fost înlocuite cu filme sau emisiuni mai vechi.

Nu au fost făcute anunțuri oficiale, dar experții de la Centrul Independent de Jurnalism, unul dintre cele mai importante ONG-uri locale de presă, consideră că acest lucru a fost făcut în lumina deciziei Consiliului Audiovizualului de a monitoriza programele acestor posturi TV ca răspuns la criza din Ucraina.

La o etapă ulterioară, posturile TV pro-Kremlin deținute de Socialiști – Primul în Moldova, Accent TV și NTV Moldova – au continuat să înlocuiască știrile și talk-show-urile din Moscova, însă nu și-au informat audiența cu privire la evenimentele din Ucraina. Potrivit unei analize a Mediacritica.md, realizate de Centrul Independent de Jurnalism, aceste posturi de televiziune au folosit „propaganda prin omisiune, atunci când neincluderea informațiilor relevante pentru un anumit subiect poate distorsiona înțelegerea subiectului de către destinatar într-o manieră propagandistică. Omisiunea determină spectatorul să creeze opinii unilaterale, iar cei care recurg la această tehnică manipulează, determinând publicul să gândească și să acționeze într-un mod compatibil cu interesele care nu sunt de fapt ale lor”.

Mass-media independentă a trecut la reflectarea evenimentelor din țara vecină, bazându-se pe media internațională și pe știrile presei oficiale ucrainene.

Posturile ruse de dezinformare online precum KP.md și Sputnik.md nu au reflectat sub nici o formă invazia rusă în primele ore. Într-o etapă ulterioară, evenimentele din Ucraina au fost descrise conform relatării oficiale de la Kremlin – ca o operațiune militară specială.

Dezinformarea în mediul online

Între timp, au apărut și alte mesaje de dezinformare. „Moldova se va implica în război și va fi atacată”, „Nu este suficientă valută”, „Avioane americane au aterizat pe aeroportul Mărculești”, „Ucraina este atacată din regiunea transnistreană”, „Misiunile diplomatice de la Chișinău vor fi evacuate” – printre cele mai notabile relatări identificate de www.stopfals.md, un instrument anti-dezinformare ghidat de Asociația Presei Independente.

Întrucât posturile TV pro-Kremlin încă înlocuiesc conținutul de știri produs în Rusia și evită rapoartele despre războiul din Ucraina, toate aceste relatări au fost răspândite online.

 

Rețelele sociale, în special Tik Tok, joacă cel mai important rol în răspândirea dezinformării. Una dintre primele afirmații false despre refugiații care au luat cu asalt granița Moldovei a fost lansată printr-un videoclip pe Tik Tok care a acumulat peste 15.000 de distribuiri în câteva ore. Atât autoritățile moldovenești, cât și ONG-urile au infirmat această dezinformare.

Contramăsuri

Guvernul a lansat pe 24 februarie un canal pe Telegram numit Prima sursă (Prima sursă), pentru a-și extinde raza de acoperire și a oferi informații oficiale. În două săptămâni, canalul a acumulat aproape 80.000 de abonați. Dezinformarea a fost dezmințită pe site-ul guvernamental, canalele de socializare și canalul Telegram.

Funcționari publici, inclusiv Președintele, Prim-ministrul, Viceprim-miniștri și miniștri, au apărut constant în briefing-uri de presă pentru a face anunțuri despre evoluțiile și acțiunile relevante întreprinse de autorități.

Serviciul de Informații și Securitate a blocat nouă posturi online, printre acestea Sputnik.md, pentru răspândirea discursului de ură și instigare la război și violență. A doua zi, Sputnik a anunțat că va putea fi accesat din Moldova prin alte trei adrese; autoritățile moldovenești nu au răspuns la aceasta. Între timp, o parte din redacția Radio Sputnik Moldova a demisionat, protestând împotriva politicii editoriale a postului. „Nu vrem să fim implicați în dezinformare și manipulări. Am încercat să menținem un echilibru social și politic în cadrul redacției, dar lucrurile au degradat. (…) Pledăm pentru pace și condamnăm orice agresiune militară care înseamnă moarte”, se arată în scrisoarea de demisie semnată de opt angajați ai postului. La 2 martie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis, printre altele, să suspende difuzarea și redifuzarea în Moldova a majorității programelor produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră.

Vocile care susțin agresiunea militară a Kremlinului împotriva Ucrainei sau care critică sancțiunile occidentale împotriva Rusiei sunt relativ slabe în spațiul informațional al Republicii Moldova. Cu toate acestea, potrivit unui sondaj de opinie realizat de www.watchdog.md, aproape 22% dintre respondenți cred că Rusia are dreptate în acest conflict, comparativ cu 38% care cred că Ucraina are dreptate.

Criza refugiaților

După primele două zile, relatările de dezinformare s-au reorientat spre criza refugiaților care a afectat direct Moldova. Datele oficiale arată că, în primele două săptămâni de război, aproape 250.000 de oameni din Ucraina au trecut granița moldovenească. Aproximativ 100.000 au rămas în Moldova, căutând refugiu în vreme de război. Într-un efort concertat și cu sprijinul partenerilor internaționali, moldovenii de rând și autoritățile au răspuns ajutând ucrainenii cu adăpost, mărfuri sau transport.

În ultimele zile, se observă o tendință de a denigra refugiații și de a descuraja oamenii să-i ajute. Primarul Chișinăului, fostul Socialist Ion Ceban, a spus că printre refugiații ucraineni ar putea fi oameni răi, iar moldovenii se pot aștepta la furturi și tâlhări. Stopfals.md a dezmințit un video partajat pe Tik Tok de un influencer Moldovean care a filmat un video selfie în care vorbește despre refugiații ucraineni care ar fi cerut alcool, mâncare și benzină la o stație de benzină din Cimișlia, amenințând casierul cu o armă. Newsmaker.md a adunat o serie de video-uri de ură difuzate pe rețelele de socializare, în special Tik Tok.

Președinta Maia Sandu a declarat într-un briefing de presă că autoritățile observaseră o campanie împotriva refugiaților ucraineni și că instituțiile statului ar investiga acest aspect. De asemenea, ea a cerut oamenilor să fie mai atenți atunci când partajează videoclipuri pe rețelele de socializare.

Totuși, chiar și după aceasta, fostul președinte și fostul lider Socialist Igor Dodon a declarat în timpul unui talk show că refugiații ucraineni care încalcă legea ar trebui să fie trimiși înapoi în Ucraina sau mai departe, în România.

În mod aparent, dezinformarea merge pe două sensuri. Pe de o parte, descrie situația din Ucraina cu relatări precum „laboratoarele biologice” care au fost descoperite de ruși. Pe de altă parte, încearcă să împartă cât mai mult populația locală și refugiații. Cele mai recente povești dezmințite de autorități susțin că refugiaţii ar primi 15,000 lei (aproximativ 750 euro) fiecare și că toţi moldovenii ar fi obligaţi să doneze refugiaților o zi din salariu.

Din fericire, impactul dezinformării a fost limitat deocamdată. Mulți moldoveni donează dezinteresat mult mai mult decât o zi de salariu. Și aproape două treimi consideră, conform unui sondaj realizat de Magenta, că în Ucraina se desfășoară un război și nu o operațiune militară specială.


NoutatiALTE NOUTĂŢI - Cetăţenie europeană