Doriți să aflați mai multe despre Uniunea Europeană și să participați la o discuție despre viitorul său?
Ieri, 26 mai, Comisia publică orientările cu privire la modul în care Codul de bune practici privind dezinformarea, primul de acest tip din lume, ar trebui consolidat pentru a deveni un instrument mai eficace de combatere a dezinformării.
Acestea stabilesc așteptările Comisiei, solicită angajamente mai ferme din partea semnatarilor și prevăd o participare mai largă la cod. Pe baza unui cadru de monitorizare solid și a unor indicatori de performanță clari, semnatarii ar trebui să reducă stimulentele financiare în favoarea dezinformării, să le permită utilizatorilor să își asume un rol activ în prevenirea răspândirii acesteia, să coopereze mai bine cu verificatorii de fapte din toate statele membre și în toate limbile UE și să le ofere cercetătorilor un cadru pentru accesul la date.
Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, a declarat: „Amenințările reprezentate de dezinformarea online evoluează rapid și trebuie să ne intensificăm acțiunea colectivă pentru a consolida rolul cetățenilor și a proteja spațiul informațional democratic. Este necesar un nou cod mai solid, deoarece platformele online și alți actori trebuie să abordeze riscurile sistemice asociate serviciilor lor și amplificării algoritmice, să înceteze activitățile de control pe care le desfășoară pe cont propriu și să nu mai permită obținerea de profituri de pe urma dezinformării, respectând în același timp pe deplin libertatea de exprimare.”
Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Trebuie să combatem infodemia și difuzarea de informații false care pun în pericol viața oamenilor. Dezinformarea nu poate continua să fie o sursă de venit. Trebuie să vedem angajamente mai ferme din partea platformelor online, a întregului ecosistem publicitar și a rețelelor de verificatori de fapte. Actul legislativ privind serviciile digitale ne va oferi instrumente suplimentare și puternice pentru combaterea dezinformării.”
Orientările pledează în favoarea consolidării codului în următoarele domenii:
În sfârșit, semnatarii ar trebui să dezvolte un centru de transparență în care să indice ce politici au adoptat pentru a pune în aplicare angajamentele prevăzute de cod, precum și modul în care le-au pus în aplicare și să afișeze toate datele și parametrii relevanți pentru indicatorii-cheie de performanță. Orientările propun, de asemenea, înființarea unui grup operativ permanent, prezidat de Comisie și compus din semnatari, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, ai Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) și ai Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO), care a primit peste 11 milioane EUR pentru a crea opt centre regionale care să contribuie la punerea în aplicare și extinderea activității sale în statele membre. Grupul operativ, care se va baza și pe sprijinul experților, va contribui la revizuirea și adaptarea codului în funcție de evoluțiile tehnologice, societale, de piață și legislative.
Comisia va invita semnatarii Codului de bune practici să se reunească și să consolideze codul în conformitate cu orientările. De asemenea, aceasta încurajează noii semnatari să adere la cod. În acest scop, Comisia va contacta potențialii noi semnatari și părți interesate. Semnatarii ar trebui să procedeze rapid la revizuirea codului și să prezinte un prim proiect de cod revizuit în toamnă. După cum s-a anunțat, în acest an, Comisia va prezenta, de asemenea, o propunere legislativă menită să îmbunătățească transparența publicității politice. Orientările lansează, de asemenea, un apel pentru asumarea de angajamente consolidate în acest domeniu, pentru a deschide calea către viitorul cadru legislativ consolidat și pentru a elabora soluții lansate de sectorul de profil în sprijinul acestuia.
Codul de bune practici a fost instituit în octombrie 2018. Astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru democrația europeană (EDAP), orientările abordează deficiențele identificate în evaluarea codului efectuată de Comisie în 2020 și se bazează pe învățămintele desprinse din programul de monitorizare a dezinformării cu privire la COVID-19. Propunerea Comisiei referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale stabilește un mecanism de protecție în materie de coreglementare pentru măsurile care vor fi incluse în codul revizuit și consolidat.
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a ilustrat în mod clar amenințările și provocările pe care le reprezintă dezinformarea pentru societățile noastre. „Infodemia” a generat riscuri substanțiale pentru sistemele de sănătate personale și publice, pentru gestionarea crizelor, pentru economie și societate. Aceasta a arătat că, în pofida eforturilor importante depuse până în prezent, este nevoie să se intensifice urgent eforturile de combatere a dezinformării.
Abordarea UE privind combaterea dezinformării este adânc înrădăcinată în protecția libertății de exprimare și în garantarea unei dezbateri democratice deschise. Obiectivul său este de a crea mai multă transparență și o mai mare asumare a răspunderii în mediul online și de a responsabiliza cetățenii. Această abordare este complementară cu celelalte obiective ale Planului de acțiune pentru democrația europeană, și anume promovarea unor alegeri libere și corecte și protejarea libertății și pluralismului mass-mediei. UE a mobilizat industria, mass-media, mediul academic, autoritățile publice și societatea civilă și încurajează o participare mai largă la cod.
Orientările Comisiei pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea
Proiecte ale EDMO selectate pentru finanțare
Codul de bune practici privind dezinformarea
Evaluarea de către Comisie a Codului de bune practici privind dezinformarea
Persoană de contact pentru presă:
Ștefan TURCU
E-mail: stefan.turcu@ec.europa.eu
telefon: 0724 232 197