Doriți să aflați mai multe despre Uniunea Europeană și să participați la o discuție despre viitorul său?
Comisia prezintă primele propuneri financiare pentru pactul de la Copenhaga privind schimbările climatice
În efortul său de a relansa negocierile internaţionale pe tema schimbărilor climatice, Comisia a publicat un plan privind finanţarea acţiunilor de combatere a încălzirii globale în ţările în curs de dezvoltare. Conform acestuia, UE ar putea contribui anual, până în 2020, cu o sumă cuprinsă între 2 şi 15 miliarde de euro.
Planul oferă un punct de pornire pentru discuţiile care se vor purta în Parlament şi în Consiliul European cu scopul de a defini poziţia UE faţă de unul dintre cele mai spinoase aspecte incluse pe agenda conferinţei de la Copenhaga din decembrie. Cu numai trei luni înainte de începerea acestui eveniment, negocierile internaţionale privind pregătirea sa nu reuşesc să ofere un răspuns satisfăcător la întrebarea „cum pot fi ajutate ţările în curs de dezvoltare să limiteze încălzirea globală şi să se adapteze la efectele acesteia?” |
UE şi alte puteri economice au convenit asupra necesităţii de a contribui la acoperirea costurilor pe care le implică reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în ţările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, nu s-a ajuns încă la un consens cu privire la valoarea acestor costuri şi la cuantumul pe care trebuie să îl acopere statele dezvoltate.
Se preconizează că nivelul costurilor generate de acţiunile de combatere a încălzirii globale va înregistra o creştere semnificativă în anii următori. UE estimează că, până în 2020, ţările în curs de dezvoltare vor avea nevoie anual de circa 100 de miliarde de euro pentru a preveni creşterea cu peste 2°C a temperaturii globale medii. Acest prag este foarte important pentru că reduce riscul unei accelerări periculoase a schimbărilor climatice.
Comisia consideră că este nevoie de o finanţare publică internaţională cuprinsă între 22 şi 50 de miliarde de euro, urmând ca fiecare ţară să contribuie în funcţie de nivelul de emisii de care este responsabilă şi de capacitatea sa de a plăti. În ceea ce o priveşte, UE va contribui, până în 2020, cu o sumă anuală cuprinsă între 2 şi 15 miliarde de euro. Restul va veni din partea altor ţări industrializate şi a economiilor emergente precum China şi India.
Propunerea mai prevede şi o contribuţie din partea UE, cu valori între 500 de milioane şi 2,1 miliarde de euro, pentru perioada 2010-2012. Dată fiind nevoia de a acţiona rapid, Comisia sugerează însă ca această contribuţie să fie mai mare.
Scopul conferinţei din decembrie este adoptarea unui nou acord global, mai ambiţios, în materie de combatere a schimbărilor climatice. Tratatul actual (Protocolul de la Kyoto) expiră la sfârşitul anului 2012.
Protocolul de la Kyoto nu a impus obligaţii ţărilor în curs de dezvoltare, însă statele industrializate doresc ca economiile emergente ca India şi China să li se alăture, luându-şi angajamentul de a reduce emisiile.
La sfârşitul acestei luni, ONU va organiza un summit internaţional în cadrul căruia va fi abordată problematica schimbărilor climatice.