Summit-ul european a luat în discuţie finanţarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice şi reforma financiară.
Liderii europeni s-au angajat să aloce, în următorii trei ani, 7,2 miliarde de euro pentru sprijinirea măsurilor de adaptare la încălzirea globală în ţările mai sărace. Se doreşte ca această decizie să creeze premizele unui acord la Copenhaga.

        Negociatorii prezenţi la conferinţa ONU desfăşurată în capitala daneză poartă discuţii aprinse atât despre evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi despre împărţirea responsabilităţii pentru finanţarea proiectelor de adaptare la schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare.

        Liderii UE au convenit, la reuniunea din octombrie, că fondurile din surse publice alocate la nivel mondial ar trebui să ajungă, până în 2013, la 5-7 miliarde de euro pe an - plafon care ar trebui depăşit pe termen lung. De asemenea, au fost de acord ca UE să îşi aducă o contribuţie semnificativă, dacă şi alte ţări îi urmează exemplul.

        Angajamentul de astăzi, rezultat în urma unor negocieri care au durat toată noaptea, presează alte ţări industrializate să vină cu angajamente comparabile. Fondurile ar urma să fie utilizate pentru protejarea zonelor de coastă şi a pădurilor, pentru modificarea culturilor agricole şi pentru trecerea de la combustibili fosili la surse de energie cu emisii scăzute de CO2.
„Sunt deosebit de încântat că am ajuns la aceste cifre ambiţioase destinate finanţării iniţiale rapide - cifre care depăşesc cu mult aşteptările”, a spus preşedintele Barosso.

        „Sperăm că sumele şi ambiţiile altora sunt pe măsură. Finanţarea este esenţială pentru încheierea unui acord.”
În altă ordine de idei, liderii europeni au aprobat crearea a trei instituţii europene de supraveghere a băncilor, asiguratorilor şi pieţelor. Noul sistem, menit să evite producerea unei alte crize financiare, urmează să fie supus aprobării Parlamentului.

        Şefii de stat şi de guvern au convenit asupra unei abordări comune a remunerării în sistemul bancar şi asupra modificării normelor comunitare cu privire la minimul de active disponibile sau mobilizabile pe care băncile sunt obligate să îl deţină. Obiectivul este de a garanta faptul că băncile au destule resurse pentru a fi protejate în eventualitatea unei crize şi de a pune capăt fenomenului de asumare a unor riscuri excesive, aflat la originea crizei actuale.

        În plus, Consiliul a adoptat o nouă agendă de lucru în domeniul justiţiei şi afacerilor interne pentru următorii cinci ani. „Programul de la Stockholm” consolidează cooperarea între statele membre în domenii precum azilul, controalele la frontieră şi aspectele poliţieneşti. Acesta va înlocui actualul „Program de la Haga ”, care expiră în cursul lunii decembrie.

        Discuţiile din cadrul primului summit desfăşurat sub semnul Tratatului de la Lisabona au vizat, de asemenea, planurile de revigorare a economiei, situaţia din Afganistan şi problema legată de programul nuclear al Iranului.

        Declarându-se „deosebit de îngrijoraţi”, liderii UE au solicitat Iranului să respecte fără întârziere Rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU şi ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

Concluziile summit-ului

1. Conferinţa ONU privind schimbările climatice, Copenhaga
2. Prezenţa UE în cadrul conferinţei privind schimbărilor climatice
3. Criza economică şi financiară

Pe aceeaşi temă

• Băncile şi sectorul financiar, la un an de la începutul crizei
• Finanţarea acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice
• Tratatul de la Lisabona – un nou început pentru Uniunea Europeană
• Noua conducere a UE
• Libertate, justiţie, securitate: acţiuni echilibrate