Comisia Europeană a publicat la 31 octombrie, Raportul intermediar din 2024 privind acțiunile climatice, care arată că emisiile nete de gaze cu efect de seră (GES) ale UE au scăzut cu 8,3 % în 2023 comparativ cu anul precedent. 

Aceasta este cea mai mare scădere anuală din ultimele decenii, cu excepția anului 2020, când pandemia de COVID-19 a condus la reduceri ale emisiilor de 9,8 %. Emisiile nete de GES sunt în prezent cu 37 % sub nivelurile din 1990, în timp ce PIB-ul a crescut cu 68 % în aceeași perioadă, ceea ce demonstrează decuplarea continuă a emisiilor de creșterea economică. UE rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului său de a reduce emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030.

·       Emisiile provenite de la instalațiile electrice și industriale care fac obiectulschemei UE decomercializare a certificatelor de emisii au înregistrat o scădere record de 16,5 % în 2023. Emisiile din sectorulETS sunt în prezent cu aproximativ 47,6 % sub nivelurile din 2005 și sunt pe cale să atingă obiectivul de -62 % pentru 2030.

·       În cadrul EU ETS, emisiile generate de producția de energie electrică și de încălzire au scăzut cu 24 % față de 2022, ca urmare a creșterii surselor regenerabile de energie, în special a energiei eoliene și solare, și a tranziției de la cărbune. Emisiile generate de aviație au crescut cu 9,5 %, continuându-și tendința post-COVID.

·       EU ETS a generat venituri de 43,6 miliarde EUR în 2023 pentru investiții în acțiuni climatice. 7,4 miliarde EUR sunt alocate Fondului pentru inovare și Fondului pentru modernizare, restul banilor fiind direcționați direct către statele membre.

·       Clădirile, agricultura, transportul intern, industria mică și emisiile de deșeuri (care fac obiectul Regulamentului privind partajarea eforturilor) au scăzut cu aproximativ 2 % în 2023. Reducerile au fost determinate de sectorul construcțiilor, care a scăzut cu aproximativ 5,5%. Emisiile din agricultură au scăzut cu 2 %, în timp ce emisiile din transporturi au scăzut cu mai puțin de 1 %.

·       Absorbantul natural de carbon al UE a crescut cu 8,5 % în 2023, inversând tendința descrescătoare din ultimul deceniu în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF). Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor pentru 2030.

Deși acest raport oferă știri încurajatoare cu privire la reducerea emisiilor în UE, în ultimul an s-au înregistrat, de asemenea, mai multe evenimente catastrofale și pierderi de vieți omenești și de mijloace de subzistență, determinate de climatul nostru deja în schimbare, iar emisiile globale nu au atins încă punctul culminant. Sunt necesare acțiuni continue pentru a se asigura că UE își îndeplinește obiectivele pentru 2030 și se înscrie pe calea cea bună pentru a-și atinge viitorul obiectiv pentru 2040, precum și obiectivul pentru 2050 de zero emisii nete. De asemenea, UE trebuie să își continue angajamentul internațional, începând cu COP29 de luna viitoare, pentru a se asigura că partenerii noștri internaționali iau, de asemenea, măsurile necesare.

Deși statele membre înregistrează progrese lente în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și consolidarea rezilienței, este esențial să se ia măsuri suplimentare. În 2023, Europa s-a confruntat cu cele mai mari incendii forestiere înregistrate vreodată, unul dintre cei mai umedi ani înregistrați vreodată, cu valuri de căldură marine majore, cu inundații devastatoare pe scară largă și cu o creștere continuă a temperaturilor. Atât Comunicarea Comisiei privind gestionarea riscurilor climatice, cât și evaluarea europeană a riscurilor climatice au subliniat că expunerea la schimbările climatice trebuie luată în considerare la toate nivelurile de guvernanță atunci când se stabilesc prioritățile de politică, precum și în cadrul tuturor politicilor sectoriale.

În ultimul an, UE s-a angajat în mod productiv alături de partenerii săi internaționali să intensifice acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, în special în cadrul COP28 de la Dubai. În cadrul COP28, părțile au încheiat prima evaluare la nivel mondial în temeiul Acordului de la Paris, cu decizii privind accelerarea acțiunilor până în 2030 și ulterior, inclusiv tranziția de la combustibilii fosili, triplarea capacității de energie din surse regenerabile la nivel mondial și dublarea ratei medii anuale globale de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030. UE, statele sale membre și instituțiile financiare, cunoscute în mod colectiv sub denumirea de Echipa Europa, rămân principalul contribuitor la asistența pentru dezvoltare și cel mai mare contribuitor la finanțarea combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial, reprezentând aproximativ o treime din finanțarea publică globală a combaterii schimbărilor climatice.

Contextul

Raportul intermediar privind politicile climatice completează raportul anual privind starea uniunii energetice. Acesta prezintă progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor UE de reducere a emisiilor, astfel cum se prevede în Regulamentul privind guvernanța. Raportul prezintă, de asemenea, principalele realizări și evoluțiile recente în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acesta acoperă emisiile reale (istorice) și emisiile viitoare preconizate pentru fiecare stat membru, precum și informații privind politicile și măsurile UE, finanțarea combaterii schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

Pentru mai multe informații

Raportul intermediar pe 2024 privind acțiunile climatice

Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice

Comunicat de presă – Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice

Planurile naționale privind energia și clima (PNEC)

Punerea în aplicare a Pactului verde european

*Această pagină a fost tradusă prin traducere automată. Comisia Europeană nu își asumă nicio responsabilitate în ceea ce privește calitatea și acuratețea acestei traduceri.