Uniunea Europeană își va prezenta contribuția în vederea unei acțiuni internaționale mai ambițioase în domeniul politicilor climatice până în 2020 în cursul negocierilor ONU privind schimbările climatice care au loc între 4 și 15 iunie la Bonn, în Germania. Deși organizată în principal la nivel administrativ, conferința va include dezbateri ministeriale pe 5 și 6 iunie.

Reuniunea, care va dura 10 zile, reprezintă o ocazie de a realiza noi progrese către un acord global în materie de schimbări climatice pentru perioada de după 2020, care urmează să fie finalizat anul viitor, precum și către adoptarea de măsuri pentru a intensifica acțiunile pe plan internațional în domeniul politicilor climatice înainte de 2020. Astfel de măsuri sunt necesare pentru a reduce discrepanțele majore între angajamentele actuale ale țărilor de a limita emisiile de gaze cu efect de seră și reducerile necesare pentru a menține încălzirea globală sub pragul de 2°C față de temperatura din perioada preindustrială.

Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „Deși este vorba despre un proiect care depășește deceniul în curs, este de asemenea esențial să se intensifice acțiunile înainte de 2020. UE își va depăși substanțial obiectivele în materie de emisii stabilite în cadrul Protocolului de la Kyoto pentru perioada dinainte de 2020. Aceasta se datorează în mare parte unei acțiuni politice hotărâte pe care UE și statele membre o desfășoară de peste un deceniu. Aducem o contribuție importantă la reducerea „decalajului de ambiție” între acțiunile necesare la nivel global și ceea ce intenționează țările să facă până la sfârșitul acestui deceniu. Până în octombrie, UE va adopta contribuția sa la acordul internațional în materie de politici climatice pentru perioada de după 2020. De asemenea, îndemnăm celelalte economii majore să prezinte modalități concrete de realizare a unor acțiuni mai ambițioase.”

Yannis Maniatis, ministrul mediului, energiei și schimbărilor climatice din Grecia, țara care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene, a adăugat: „Această reuniune trebuie să permită realizarea unor progrese substanțiale către obținerea unui acord cu privire la informațiile pe care ar trebui să le furnizeze țările atunci când propun contribuțiile lor în materie de reducere a emisiilor în cadrul acordului privind perioada de după 2020. Acordul cu privire la aceste informații este esențial pentru a garanta transparența contribuțiilor și deplina lor înțelegere. De asemenea, conferința de la Bonn trebuie să pregătească terenul pentru o decizie cu privire la modalitățile de intensificare a reducerilor emisiilor la scară mondială în perioada dinainte de 2020. UE dorește adoptarea unor decizii cu privire la aceste două chestiuni în cadrul conferinței privind schimbările climatice care va avea loc la Lima în decembrie.”

Masa rotundă la nivel ministerial din 5 iunie se va concentra pe modul în care se poate spori nivelul de ambiție al politicilor climatice ale țărilor dezvoltate în cadrul Protocolului de la Kyoto, în cursul celei de-a doua perioade de angajament în temeiul acestui protocol, și anume 2013-2020.Dialogul ministerial din 6 iunie se va axa pe viitorul acord global în materie de schimbări climatice, precum și pe modalitățile de a spori gradul de ambiție al acțiunilor întreprinse de toate țările în perioada dinainte de 2020.
În cadrul reuniunilor ministeriale, UE va împărtăși experiența sa privind îndeplinirea și depășirea obiectivelor sale de reducere a emisiilor și își va expune ideile privind elaborarea viitorului acord global.

Potențiala depășire de către UE a obiectivului de 5,5 miliarde de tone până în 2020
Uniunea Europeană a reușit cu succes să rupă legătura dintre creșterea economică și emisiile de gaze cu efect de seră. În timp ce emisiile au fost reduse cu 19% între 1990 și 2012, economia UE a crescut cu peste 44%. Astfel, emisiile pe unitate de PIB s-au redus cu aproape jumătate, UE devenind una dintre cele mai eficiente economii din lume din punct de vedere energetic.
În consecință, la masa rotundă privind Protocolul de la Kyoto, Uniunea va arăta că și-a depășit obiectivul oficial din prima perioadă de angajament stabilită în protocol (2008­2012) cu aproximativ 4,2 miliarde de tone (gigatone — Gt) de echivalent CO2. Potențiala depășire în a doua perioadă este de încă 1,3 Gt, estimându-se că totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE și Islanda1 în 2020 va fi cu aproximativ 24,5% sub nivelurile înregistrate în anul de referință ales (1990 în majoritatea cazurilor).

Depășirile din prima și a doua perioadă de angajament însumate s-ar ridica la o reducere totală a emisiilor până în 2020 cu 5,5 Gt, în plus față de obiectivele care fuseseră stabilite pentru UE și Islanda, ceea ce ar reprezenta cu mult peste echivalentul emisiilor pe un an: în 2012, emisiile din UE și Islanda totalizau 4,55 Gt.
Pe lângă această contribuție majoră la reducerea „decalajului de ambiție”, UE va clarifica faptul că oferta sa de a majora obiectivul său oficial de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020 de la 20% la 30%, dacă alte economii majore întreprind acțiuni comparabile, rămâne valabilă.
La conferința de la Bonn, o prioritate pentru UE va fi realizarea de progrese către o decizie în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice care va avea loc în decembrie la Lima, referitoare la modalitățile concrete de a spori nivelul de ambiție al acțiunilor globale în domeniul politicilor climatice înainte de 2020.

Informații necesare pentru a stabili în mod clar contribuțiile în materie de emisii
În cadrul dezbaterilor cu privire la acordul în materie de schimbări climatice pentru perioada de după 2020, una dintre prioritățile reuniunii de la Bonn va fi realizarea de progrese în vederea obținerii unui consens privind informațiile pe care ar trebui să le furnizeze țările în momentul în care își propun contribuțiile pentru reducerea emisiilor în cadrul viitorului acord, astfel încât contribuțiile să poată fi înțelese și revizuite.
Intenția este de a se ajunge la o decizie cu privire la aceste informații la Lima. Toate țările au acceptat să își prezinte contribuțiile cu mult înainte de Conferința de la Paris din decembrie 2015, în cadrul căreia urmează să fie adoptat acordul referitor la perioada de după 2020, și până în primul trimestru din 2015, dacă este posibil.

Conferințe de presă ale UE
UE va organiza trei conferințe de presă la Bonn: pe 4 iunie la ora 14:00 CEST; pe 6 iunie la ora 14:30 CEST, cu doamna comisar Hedegaard și ministrul Maniatis; și pe 15 iunie la ora 14:00 CEST. Acestea vor fi transmise în direct prin webstreaming și la cerere la adresa:http://www.unfccc.int/

Persoane de contact:
Pentru presă:
Isaac Valero Ladron (+32 2 296 49 71)
Mirna Bratoz (+32 2 298 72 78)
Pentru public: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 6 7 8 9 10 11 sau prin e­mail

1 :
Angajamentul UE de reducere a emisiilor pentru cea de-a doua perioadă prevăzută de Protocolul de la Kyoto va fi îndeplinit în comun cu Islanda. Angajamentul vizează o reducere medie a totalului emisiilor de gaze cu efect de seră ale statelor membre ale UE și ale Islandei cu 20% față de nivelurile din anul de referință ales (1990 în majoritatea cazurilor) pentru perioada 2013-2020. Oferta UE privind o reducere cu 30% dacă alte economii majore vor depune eforturi comparabile face parte din angajament și rămâne valabilă.