Doriți să aflați mai multe despre Uniunea Europeană și să participați la o discuție despre viitorul său?
La 16 martie Comisia a propus Actul privind industria cu zero emisii nete pentru a extinde producția de tehnologii curate în UE și pentru a se asigura că Uniunea este bine echipată pentru tranziția către o energie curată.
Această inițiativă a fost anunțată de președinta von der Leyen ca parte a Planului industrial al Pactului verde.
Actul va consolida reziliența și competitivitatea producției de tehnologii cu zero emisii nete în UE și va face sistemul nostru energetic mai sigur și mai durabil. Acest lucru va crea condiții mai bune pentru a institui proiecte cu zero emisii nete în Europa și pentru a atrage investiții, cu scopul ca, până în 2030, capacitatea Uniunii de producție strategică globală de tehnologii cu zero emisii nete să se apropie de sau să atingă cel puțin 40 % din nevoile de implementare ale Uniunii. Astfel vom accelera progresele în direcția atingerii obiectivelor UE privind clima și energia pentru 2030 și tranziția către neutralitatea climatică, stimulând în același timp competitivitatea industriei UE, creând locuri de muncă de calitate și sprijinind eforturile UE de a deveni independentă din punct de vedere energetic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Avem nevoie de un mediu de reglementare care să ne permită să intensificăm rapid tranziția către o energie curată. Actul privind industria cu zero emisii nete va îndeplini tocmai acest obiectiv. Aceasta va crea cele mai bune condiții pentru sectoarele respective, care sunt esențiale pentru a ne permite să atingem un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050: tehnologii precum turbinele eoliene, pompele de căldură, panourile solare, hidrogenul din surse regenerabile, precum și stocarea de CO2. Cererea este în creștere în Europa și la nivel mondial și acționăm acum pentru a ne asigura că putem satisface o proporție mai mare din această cerere prin oferta europeană.”
Împreună cu propunerea de Act european privind materiile prime critice și cu reforma organizării pieței energiei electrice, Actul privind industria cu zero emisii nete stabilește un cadru european clar pentru a reduce dependența UE de importurile foarte concentrate. Bazându-se pe lecțiile învățate în urma pandemiei de COVID-19 și a crizei energetice declanșate de invadarea Ucrainei de către Rusia, aceste măsuri vor contribui la creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare cu energie curată din Europa.
Legislația propusă abordează tehnologiile care vor avea o contribuție semnificativă la decarbonizare. Printre acestea se numără: energia solară fotovoltaică și solară termică, energia eoliană terestră și energia din surse regenerabile offshore, bateriile și stocarea, pompele de căldură și energia geotermală, electrolizoarele și pilele de combustie, biogazul/biometanul, captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon, tehnologiile de rețea, tehnologiile pentru combustibili alternativi durabili, tehnologiile avansate de producere a energiei din procesele nucleare cu deșeuri minime din ciclul combustibilului, reactoarele modulare mici și combustibilii aferenți din clasa cea mai bună. Tehnologiile strategice cu zero emisii nete identificate în anexa la regulament vor beneficia de un sprijin special și fac obiectul valorii de referință pentru producția internă de 40 %.
Actul privind industria cu zero emisii nete se bazează pe următorii piloni:
· Stabilirea condițiilor favorizante: Actul va îmbunătăți condițiile pentru investițiile în tehnologii cu zero emisii nete prin îmbunătățirea informațiilor, reducerea sarcinii administrative pentru crearea de proiecte și simplificarea proceselor de acordare a autorizațiilor. În plus, actul propune să se acorde prioritate proiectelor strategice cu zero emisii nete, care sunt considerate esențiale pentru consolidarea rezilienței și competitivității industriei UE, inclusiv a siturilor pentru stocarea în condiții de siguranță a emisiilor de CO2 captate. Acestea vor putea beneficia de termene mai scurte de autorizare și de proceduri simplificate.
· Accelerarea captării de CO2: Actul stabilește un obiectiv al UE de a atinge o capacitate anuală de injectare de 50 Mt în siturile strategice de stocare a CO2 din UE până în 2030, cu contribuții proporționale din partea producătorilor de petrol și gaze din UE. Acest lucru va elimina un obstacol major în calea dezvoltării captării și stocării de CO2 ca soluție climatică viabilă din punct de vedere economic, în special pentru sectoarele cu consum ridicat de energie, în care reducerea emisiilor este greu de obținut.
· Facilitarea accesului la piețe: Pentru a stimula diversificarea aprovizionării pentru tehnologii cu zero emisii nete, Actul impune autorităților publice să ia în considerare criterii de durabilitate și reziliență pentru tehnologiile cu zero emisii nete în cadrul achizițiilor publice sau al licitațiilor.
· Consolidarea competențelor: Actul introduce noi măsuri pentru a se asigura că există o forță de muncă calificată care sprijină producția de tehnologii cu zero emisii nete în UE, inclusiv înființarea unor academii pentru industria cu zero emisii nete, cu sprijinul și supravegherea platformei „Net-Zero Europe” („Europa cu zero emisii nete”). Aceste măsuri vor contribui la crearea de locuri de muncă de calitate în sectoarele esențiale în cauză.
· Promovarea inovării: Actul permite statelor membre să creeze spații de testare în materie de reglementare pentru a testa tehnologii inovatoare cu zero emisii nete și pentru a stimula inovarea, în condiții de reglementare flexibile.
· O platformă „Net-Zero Europe” („Europa cu zero emisii nete”) va ajuta Comisia și statele membre să își coordoneze acțiunile și să facă schimb de informații, inclusiv în ceea ce privește parteneriatele industriale cu zero emisii nete. Comisia și statele membre vor colabora, de asemenea, pentru a asigura disponibilitatea datelor în scopul monitorizării progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor Actului privind industria cu zero emisii nete. Platforma „Net-Zero Europe” („Europa cu zero emisii nete”) va sprijini investițiile prin identificarea nevoilor financiare, a blocajelor și a bunelor practici pentru proiecte din întreaga UE. Totodată, va încuraja contactele între sectoarele Europei cu zero emisii nete, utilizând mai ales alianțele industriale existente.
Pentru a sprijini în continuare introducerea hidrogenului din surse regenerabile în UE, precum și importurile de la parteneri internaționali, Comisia își prezintă astăzi, de asemenea, ideile privind concepția și funcțiile Băncii Europene pentru Hidrogen. Acest lucru transmite un semnal clar că Europa este locul producției de hidrogen.
Astfel cum s-a anunțat în Planul industrial al Pactului verde, primele licitații-pilot privind producția de hidrogen din surse regenerabile vor fi lansate în cadrul Fondului pentru inovare în toamna anului 2023. Proiectele selectate vor primi o subvenție sub forma unei prime fixe pe kg de hidrogen produs pentru o perioadă de maximum 10 ani de funcționare. Acest lucru va spori bancabilitatea proiectelor și va reduce costurile totale de capital. Platforma de licitație a UE poate oferi, de asemenea, „licitații ca serviciu” pentru statele membre, ceea ce va facilita, de asemenea, producția de hidrogen în Europa. Comisia analizează în continuare modul în care poate fi concepută dimensiunea internațională a Băncii Europene pentru Hidrogen în vederea stimulării importurilor de hidrogen din surse regenerabile. Înainte de sfârșitul anului, toate elementele Băncii pentru Hidrogen ar trebui să fie operaționale.
Regulamentul propus trebuie să fie discutat și aprobat de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene înainte de adoptarea și intrarea sa în vigoare.
Pactul verde european, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Angajamentul UE față de neutralitatea climatică și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, devin obligatorii din punct de vedere juridic prin Legea europeană a climei.
Pachetul legislativ pentru punerea în aplicare a Pactului verde european oferă un plan de a plasa economia europeană pe calea cea bună pentru a-și atinge ambițiile în materie de climă, planul REPowerEU accelerând renunțarea la combustibilii fosili importați din Rusia. Împreună cu Planul de acțiune privind economia circulară, acest lucru stabilește cadrul pentru transformarea industriei UE pentru era cu zero emisii nete.
Planul industrial al Pactului verde a fost prezentat la 1 februarie pentru a stimula industria cu zero emisii nete și pentru a se asigura că obiectivele Pactului verde european sunt îndeplinite la timp. Planul stabilește modul în care UE își va consolida avantajul competitiv prin investiții în tehnologii curate și va continua să fie lider în eforturile de a atinge neutralitatea climatică. Planul răspunde invitației adresate Comisiei de Consiliului European de a face propuneri pentru a mobiliza toate instrumentele relevante de la nivel național și de la nivelul UE și pentru a îmbunătăți condițiile-cadru pentru investiții, în vederea asigurării rezilienței și competitivității UE. Primul pilon al planului vizează crearea unui mediu de reglementare previzibil și simplificat pentru industriile cu zero emisii nete. În acest scop, pe lângă Actul privind industria cu zero emisii nete, Comisia prezintă Actul european privind materiile prime critice, pentru a asigura un lanț valoric durabil și competitiv al materiilor prime critice în Europa și a propus o reformă a organizării pieței energiei electrice care va permite consumatorilor să beneficieze de costurile de producție scăzute ale energiei din surse regenerabile.
Fișă informativă referitoare la Actul privind industria cu zero emisii nete
Fișă informativă privind Banca Europeană pentru Hidrogen
Actul privind industria cu zero emisii nete
Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete
Comunicat de presă privind Planul industrial al Pactului verde
Actul european privind materiile prime critice