Comisia stabilește norme vizând hidrogenul din surse regenerabile

16.02.2023 - Comisia stabilește norme vizând hidrogenul din surse regenerabile

Comisia a propus norme detaliate pentru a defini ceea ce înseamnă în UE hidrogen din surse regenerabile prin adoptarea a două acte delegate necesare în temeiul Directivei privind energia din surse regenerabile.

Aceste acte fac parte dintr-un cadru amplu de reglementare al UE care vizează hidrogenul și care include investiții în infrastructura energetică și norme privind ajutoarele de stat, precum și obiective legislative vizând hidrogenul din surse regenerabile pentru sectorul industrial și cel al transporturilor. Ele vor asigura faptul că toți combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (cunoscuți și sub denumirea de RFNBOs (renewable fuels of non-biological origin) sunt produși din energie electrică provenită din surse regenerabile. Cele două acte sunt interconectate și ambele sunt necesare astfel încât combustibilii să fie luați în calcul în vederea atingerii obiectivelor statelor membre în domeniul energiei din surse regenerabile. Ele vor oferi investitorilor certitudine în materie de reglementare, în condițiile în care UE urmărește să producă intern 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile și să importe 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, în conformitate cu planul REPowerEU.

Mai multe surse regenerabile de energie, mai puține emisii

Primul act delegat definește condițiile în care hidrogenul, combustibilii pe bază de hidrogen sau alți purtători de energie pot fi considerați ca fiind RFNBO. Actul clarifică principiul „adiționalității” pentru hidrogen, prevăzut în Directiva UE privind energia din surse regenerabile. Electrolizoarele care sunt utilizate la producerea de hidrogen vor trebui să fie conectate la o nouă producție de energie electrică din surse regenerabile. Acest principiu urmărește să asigure faptul că producția de hidrogen din surse regenerabile stimulează o creștere a volumului de energie din surse regenerabile disponibil în rețea în comparație cu ceea ce există deja. În acest mod, producția de hidrogen va sprijini decarbonizarea și va completa eforturile de electrificare, evitând, în același timp, presiunea asupra generării de energie electrică.

În timp ce cererea inițială de energie electrică pentru producția de hidrogen va fi neglijabilă, ea va crește către 2030 odată cu introducerea pe scară largă a electrolizoarelor de capacitate mare. Comisia estimează că este necesară o cantitate de aproximativ 500 TWh energie din surse regenerabile pentru a se realiza obiectivul ambițios pentru 2030 stabilit în REPowerEU de a produce 10 milioane de tone de RFNBO. Acest obiectiv ambițios de a produce 10Mt în 2030 corespunde unei proporții de 14 % din consumul total de energie electrică al UE. Această ambiție se reflectă în propunerea Comisiei de a crește obiectivul pentru 2030 în ceea ce privește energia din surse regenerabile la 45 %.

Actul delegat stabilește modalități diverse prin care producătorii pot demonstra că energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru producția de hidrogen respectă normele privind adiționalitatea. În plus, el introduce criterii menite să asigure faptul că hidrogenul din surse regenerabile este produs numai atunci când și acolo unde este disponibilă suficientă energie din surse regenerabile (cunoscută sub denumirea de corelație temporală și geografică).

Pentru a ține seama de angajamentele de investiții existente și pentru a permite sectorului să se adapteze la noul cadru, normele vor fi introduse treptat și vor fi concepute astfel încât să devină mai stricte în timp. Mai precis, normele prevăd o fază de tranziție a cerințelor privind „adiționalitatea” pentru proiectele vizând hidrogenul care vor începe să se deruleze înainte de 1 ianuarie 2028. Această perioadă de tranziție corespunde perioadei în care electrolizoarele vor fi disponibile pe scară largă și vor intra pe piață. În plus, producătorii de hidrogen vor fi în măsură să își coreleze cu o cadență lunară producția lor de hidrogen cu energia lor din surse regenerabile contractată, până la 1 ianuarie 2030. Cu toate acestea, statele membre vor avea opțiunea de a introduce norme mai stricte privind corelarea temporală începând cu 1 iulie 2027.

Cerințele vizând producția de hidrogen din surse regenerabile se vor aplica atât producătorilor interni, cât și producătorilor din țări terțe care doresc să exporte hidrogen din surse regenerabile în UE pentru a fi luați în calcul în vederea atingerii obiectivelor UE privind energia din surse regenerabile. Un sistem de certificare bazat pe sisteme voluntare va asigura faptul că producătorii, fie din UE, fie din țări terțe, vor putea demonstra într-un mod simplu și ușor conformarea lor la cadrul UE și vor putea comercializa hidrogenul din surse regenerabile în cadrul pieței unice.

Al doilea act delegat prevede o metodologie de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață al RFNBOs. Metodologia ia în considerare emisiile de gaze cu efect de seră pe parcursul întregului ciclu de viață al combustibililor, inclusiv emisiile din amonte, emisiile asociate cu preluarea energiei electrice din rețea și cele provenite din prelucrarea și din transportul acestor combustibili la consumatorul final. Metodologia clarifică și modul de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră aferente hidrogenului din surse regenerabile sau derivaților acestuia în cazul în care este coprodus într-o instalație care produce combustibili fosili.

După adoptarea de astăzi a actelor în cauză, acestea vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului, care au la dispoziție două luni pentru a le examina și pentru a accepta sau a respinge propunerile. La cererea lor, perioada de examinare poate fi prelungită cu două luni. Nu există nicio posibilitate ca Parlamentul sau Consiliul să modifice propunerile.

Context

În 2020, Comisia a adoptat o Strategie privind hidrogenul, care stabilește o viziune pentru crearea unui ecosistem european al hidrogenului, de la cercetare și inovare, la producție și infrastructură, precum și pentru dezvoltarea de standarde și piețe internaționale. Se estimează că hidrogenul va juca un rol major în decarbonizarea industriei și a transportului cu vehicule grele în Europa și la nivel mondial. Ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, Comisia a introdus câteva stimulente pentru adoptarea sa, inclusiv obiective obligatorii pentru sectorul industriei și al transporturilor.

Hidrogenul este un pilon esențial al planului REPowerEU de eliminare a combustibililor fosili proveniți din Rusia. Comisia a prezentat un concept de „accelerator al hidrogenului” pentru a amplifica utilizarea hidrogenului din surse regenerabile. În particular, planul REPowerEU urmărește ca UE să producă 10 milioane de tone și să importe 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile până în 2030.

În plus față de cadrul de reglementare, Comisia sprijină dezvoltarea sectorului hidrogenului în UE și prin intermediul Proiectelor importante de interes european comun (PIIEC). Primul PIIEC, denumit „PIIEC Hy2Tech”, care include 41 de proiecte și a fost aprobat în iulie 2022, vizează dezvoltarea de tehnologii inovatoare pentru lanțul valoric al hidrogenului în vederea decarbonizării proceselor industriale și a sectorului mobilității, cu accent pe utilizatorii finali. În septembrie 2022, Comisia a aprobat „PIIEC Hy2Use”, un al doilea proiect care completează PIIEC Hy2Tech și care va sprijini construirea de infrastructuri pentru hidrogen și dezvoltarea unor tehnologii inovatoare și mai sustenabile pentru integrarea hidrogenului în sectorul industriei.

Informații suplimentare

Întrebări și răspunsuri

Actul delegat privind combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi

Actul delegat privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Directiva privind energia din surse regenerabile (2018/2001)

Hidrogenul

Planul REPowerEU