Marea majoritate a românilor consideră că trebuie să aibă grijă de natură (76%), că această grijă este esențială pentru gestionarea schimbărilor climatice (67%), că propria sănătate și bunăstare se bazează pe natură și biodiversitate (69%), iar acestea din urmă sunt importante pentru dezvoltarea economică pe termen lung (62%). La nivel european, situația este mai mult sau mai puțin similară, procentele medii înregistrate pentru fiecare din opiniile menționate fiind, în ordine, de 76, 67, 60 și, respectiv, 56%. 

În opinia românilor, principalele măsuri ce ar trebui luate de Uniunea Europeană pentru protejarea biodiversității includ mai buna informare a cetățenilor (63%), refacerea naturii și biodiversității pentru a compensa prejudiciile create de activitatea și infrastructura umană în afara ariilor protejate (62%), mai buna aplicare a regulilor de conservare a mediului (61%) și alocarea mai multor resurse financiare pentru protejarea naturii(60%). Pe plan european, cetățenii situează pe primul loc de asemenea informarea (61%), urmată de aplicarea regulilor și includerea preocupărilor legate de biodiversitate în planificarea investițiilor în infrastructură (ambele cu 55%), precum și de refacerea naturii pentru compensarea prejudiciilor și garantarea faptului că subvențiile din agricultură și pescuit nu sunt dăunătoare (fiecare cu 54%). 

Datele fac parte din cel mai recent studiu Eurobarometru pe tema biodiversității, publicat la începutul lunii octombrie. 
Odată cu acesta a fost publicat și raportul de evaluare intermediară a Strategiei UE în domeniu, având ca termen anul 2020. Raportul arată că, pe ansamblu, nu s-a înregistrat un progres semnificativ în îndeplinirea obiectivelor Strategiei, pierderea biodiversității și degradarea ecosistemelor continuând, comparativ cu indicatorul de referință - situația înregistrată în anul 2010. 

Din cele 6 obiective ale Strategiei doar unul singur este pe calea cea bună în ce privește realizarea la termen, și anume cel privind combaterea speciilor alogene invazive. Pentru patru dintre obiective (aplicarea integrală a directivelor în domeniu, menținerea și restaurarea ecosistemelor, utilizarea durabilă a resurselor de pescuit și combaterea pierderii de biodiversitate la nivel global) s-au realizat progrese insuficiente, iar pentru ultimul (creșterea contribuției agriculturii și silviculturii la menținerea și consolidarea biodiversității) nu s-au înregistrat progrese semnificative.

Context
Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 vizează stoparea reducerii acesteia și a degradării serviciilor ecosistemice, refacerea acestora, în măsura posibilului, până în 2020, precum și aducerea unei contribuții la combaterea reducerii biodiversității la nivel mondial. Ea evidențiază necesitatea de a se ține seama pe deplin de avantajele economice și sociale oferite de natură și de a le integra în sistemele de raportare și contabilitate. Strategia urmărește, de asemenea, să contribuie la îndeplinirea angajamentelor internaționale privind biodiversitatea asumate în temeiul Convenției privind diversitatea biologică și completează noua Agendă mondială 2030 privind dezvoltarea durabilă.

Persoane de contact pentru presă:
Enrico BRIVIO (+32 2 295 61 72)
Iris PETSA (+32 2 299 33 21)
Întrebări din partea publicului larg:
Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini Utile

• Comunicat de presă integral
• Raport de evaluare intermediară, la jumătatea perioadei, a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020
• Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020
• Broșura "Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020"
• Raport privind starea naturii, ediția 2015
• Sondaj Eurobarometru privind biodiversitatea
• Fișa privind România din sondajul Eurobarometru