Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste Evenimente - ED Targoviste
Sună gratuit pentru informații despre Uniunea Europeană
UE FlagPUBLICAŢII
Publicatii 2018
Publicatii 2017
Publicatii 2016
Publicatii 2015
Publicatii 2014
Publicatii 2013 Publicatii 2012 Publicatii 2011 Publicatii 2010 Publicatii 2009
UE Flag NOUTAŢI UE
-
UE Flag ONG

BJDB

NoutatiNOUTĂŢI - Pactul ecologic european
23.06.2022 - Pactul verde: propuneri novatoare în vederea refacerii naturii Europei până în 2050 și a reducerii la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030
ED Targoviste

Ieri, 22 iunie, Comisia a adoptat propuneri novatoare în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate și a readucerii naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole și mări la păduri și medii urbane.

 

Comisia propune, de asemenea, reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030. Aceste propuneri sunt propuneri legislative emblematice care dau curs Strategiei privind biodiversitatea și Strategiei „De la fermă la consumator” și vor contribui la asigurarea rezilienței și a securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume.

Propunerea de act legislativ privind refacerea naturii este un pas esențial în evitarea prăbușirii ecosistemelor și în prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității. Refacerea zonelor umede, a râurilor, a pădurilor, a pajiștilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane ale UE și a speciilor pe care le găzduiesc este o investiție esențială și eficientă din punctul de vedere al costurilor în securitatea alimentară, reziliența la schimbările climatice, sănătate și bunăstare. Similar, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE, vor proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a lucrătorilor agricoli și vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le înregistrăm deja din cauza deteriorării sănătății solului și a pierderii polenizatorilor cauzată de pesticide. 

Un act legislativ privind refacerea naturii, cu scopul de a remedia prejudiciile aduse naturii Europei până în 2050

Comisia propune astăzi, pentru prima dată, un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei, în vederea readucerii în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane. Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislația existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme. Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20 % din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

Actul legislativ va dezvolta experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii. Refacerea naturii nu înseamnă protecția naturii și nu duce în mod automat la mai multe zone protejate. Deși demersurile de refacere a naturii sunt necesare și în zonele protejate din cauza stării lor din ce în ce mai precare, nu toate zonele care au făcut obiectul măsurilor de refacere a naturii trebuie să devină zone protejate. Majoritatea acestora nu vor deveni zone protejate, deoarece demersul de refacere nu împiedică desfășurarea activității economice. Demersurile de refacere presupun conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura, readucând o mai mare biodiversitate pretutindeni, inclusiv în zonele în care se desfășoară activități economice, ca de exemplu păduri gestionate, terenuri agricole și orașe.

Procesul de refacere trebuie să fie favorabil incluziunii, deoarece în acest demers sunt implicate îndeaproape toate părțile societății, impactul pozitiv fiind resimțit de toate părțile societății și mai ales de persoanele care pentru a-și asigura mijloacele de subzistență depind în mod direct de o natură sănătoasă, precum fermieri, silvicultori și pescari. Pentru fiecare euro cheltuit, investițiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 EUR, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, reziliența ecosistemelor, reziliența la schimbările climatice și atenuarea schimbărilor climatice, precum și sănătatea oamenilor. De asemenea, natura va fi mai prezentă în peisajele noastre și în viața de zi cu zi, aducând beneficii dovedite pentru sănătate și bunăstare, precum și valoare culturală și recreativă.

Actul legislativ privind refacerea naturii va stabili obiective și obligații în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre și marine. Ecosistemele cu cel mai mare potențial de eliminare și stocare a carbonului, precum și de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile, vor reprezenta una dintre principalele priorități. Noul act legislativ se bazează pe legislația existentă și acoperă toate ecosistemele, nelimitându-se, așadar, doar la zonele protejate în temeiul Directivei privind habitatele și al rețelei Natura 2000, scopul fiind ca toate sistemele naturale și seminaturale să intre pe calea redresării până în 2030. Noul act legislativ va beneficia de o finanțare semnificativă din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, suma de aproximativ 100 de miliarde EUR va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

·       inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;

·       nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;

·       în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;

·       refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei;

·       în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic;

·       refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;

·       eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, menținând în același timp flexibilitate pentru circumstanțele naționale, actul legislativ ar impune statelor membre obligația de a elabora planuri naționale de refacere, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, părțile interesate și publicul. Sunt prevăzute norme specifice privind guvernanța (monitorizare, evaluare, planificare, raportare și punere în aplicare) – care ar îmbunătăți, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel național și european, asigurându-se coordonarea între autorități în analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, climă și mijloacele de subzistență.

Propunerea reprezintă transpunerea în practică a unui element-cheie al Pactului verde european: angajamentul Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 ca Europa să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește inversarea declinului biodiversității și refacerea naturii. Propunerea este contribuția principală a UE la negocierile în curs privind cadrul global post-2020 pentru biodiversitate care va fi adoptat cu ocazia Conferinței părților (COP 15) la Convenția privind diversitatea biologică, care va avea loc la Montreal în acest an în perioada 7-15 decembrie.

Norme stricte pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice și asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile până în 2030

Propunerea prezentată astăzi care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa. Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul verde european și cu Strategia „De la fermă la consumator”, asigurând în același timp o securitate alimentară durabilă și protejând sănătatea.

Oamenii de știință și cetățenii sunt tot mai preocupați de utilizarea pesticidelor și de acumularea reziduurilor și a metaboliților acestora în mediu. Conform raportului final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii au solicitat în mod expres abordarea chestiunii utilizării pesticidelor și a riscului asociat acestora. Cu toate acestea, normele în vigoare ale Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe și au fost puse în aplicare în mod inegal. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor, precum și a abordărilor alternative.  Pesticidele chimice dăunează sănătății umane și provoacă declinul biodiversității în zonele agricole. Contaminează aerul, apa și mediul în general. Prin urmare, Comisia propune norme clare și obligatorii:

·       obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul: prin noile măsuri se va asigura faptul că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanță.  Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii și alți utilizatori profesioniști să păstreze evidențe. De asemenea, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturilor în care să identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice; 

·       interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați. Aceste noi norme vor contribui la înlăturarea pesticidelor chimice din imediata noastră apropiere în viața de zi cu zi.

Propunerea transformă directiva existentă într-un regulament care se va aplica direct în toate statele membre. Se vor aborda astfel problemele persistente din ultimii zece ani legate de punerea în aplicare deficitară și inegală a normelor existente.  Statele membre vor trebui să prezinte Comisiei rapoarte anuale detaliate privind progresele înregistrate și punerea în aplicare.

Sprijinirea tranziției

În tranziția la sisteme de producție de alimente mai durabile, fermierii și ceilalți utilizatori vor fi sprijiniți printr-un pachet de politici esențiale, inclusiv:

·       noi norme ale politicii agricole comune menite să asigure că fermierii primesc o compensație pentru eventualele costuri legate de punerea în aplicare a noilor norme pentru o perioadă de tranziție de 5 ani;

·       acțiuni mai ferme pentru creșterea gamei de alternative biologice și cu risc scăzut de pe piață;

·       cercetare și dezvoltare în cadrul programelor Orizont ale UE care să sprijine noile tehnologii și tehnici, inclusiv agricultura de precizie și

·       Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, în vederea atingerii obiectivelor privind pesticidele prevăzute în Strategia „De la fermă la consumator”.

Tranziția va fi sprijinită, de asemenea, de propunerea privind datele referitoare la durabilitatea agricolă și de evoluțiile pieței în ceea ce privește agricultura de precizie, cum ar fi mașinile de stropit care utilizează tehnici de geolocalizare și de recunoaștere a dăunătorilor.

Obținerea de rezultate la nivel mondial

În conformitate cu politica sa privind utilizarea durabilă a pesticidelor, Comisia va propune în curând, pentru prima dată, o măsură care să dea curs angajamentului de a ține seama de considerentele de mediu de la nivel mondial atunci când va decide cu privire la limitele maxime de reziduuri din produsele alimentare. Cu timpul, alimentele importate care conțin reziduuri cuantificabile de substanțe interzise nu ar mai trebui comercializate în UE. Astfel se va putea crea un cerc virtuos, iar țările terțe vor fi încurajate să limiteze sau să interzică, de asemenea, utilizarea acestor pesticide, deja interzise în UE.

Concret, Comisia va consulta în curând statele membre și țările terțe cu privire la o măsură de reducere la zero a reziduurilor de tiametoxam și clotianidin, două substanțe cunoscute a contribui în mod semnificativ la declinul la nivel mondial al polenizatorilor. Aceste substanțe nu mai sunt aprobate în UE. Atunci când măsura este adoptată, alimentele importate care conțin reziduuri cuantificabile ale acestor două substanțe pot – după anumite perioade de tranziție – să nu mai fie comercializate în UE.

Declarațiile membrilor colegiului

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: Oamenii au nevoie de natură: pentru aerul pe care îl respiră, pentru apa pe care o beau, pentru alimentele pe care le mănâncă – pentru a trăi. Economia se bazează, de asemenea, pe natură. Criza climatică și cea legată de biodiversitate amenință elementele fundamentale ale vieții noastre pe pământ. Am înregistrat progrese în ceea ce privește abordarea crizei climatice și astăzi venim cu două acte legislative care reprezintă un important pas înainte în combaterea ecocidului iminent. Prin demersurile de refacere a naturii, îi permitem naturii să ne ofere în continuare aer, apă și alimente curate și să ne protejeze de cea mai gravă criză climatică. Reducerea utilizării pesticidelor contribuie, de asemenea, la refacerea naturii și protejează persoanele care lucrează cu aceste produse chimice.

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: Europenii s-au exprimat cât se poate de clar: doresc ca UE să întreprindă acțiuni care să vizeze natura și readucerea naturii în viețile lor. Oamenii de știință s-au exprimat cât se poate de clar: nu avem timp de pierdut, fereastra de acțiune se restrânge. Argumentele economice sunt, de asemenea, cât se poate de clare: fiecare euro cheltuit pentru restaurarea naturii va genera cel puțin opt euro. Obiectivul acestei propuneri de referință este refacerea biodiversității și a ecosistemelor, astfel încât să putem trăi și prospera în armonie cu natura. Este un act normativ pentru toți cetățenii din Europa și pentru generațiile viitoare, pentru o planetă sănătoasă și o economie sănătoasă. Este primul act de acest tip la nivel mondial și sperăm că poate inspira un angajament internațional ridicat pentru protecția biodiversității în cadrul viitoarei COP15. 

Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a precizat: Este momentul să regândim modul în care utilizăm pesticidele în UE. Sănătatea cetățenilor și a planetei noastre este în joc. Odată cu această propunere, răspundem așteptărilor cetățenilor noștri și ne onorăm angajamentele asumate în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”, și anume de a crea un sistem de producție alimentară mai durabil și mai sănătos. Pentru a proteja solul, aerul și alimentele și, în cele din urmă, sănătatea cetățenilor, trebuie să reducem utilizarea pesticidelor chimice. Pentru prima dată, vom interzice utilizarea pesticidelor în grădinile și terenurile de joacă publice, astfel încât să fim mult mai puțin expuși în viața noastră de zi cu zi. Politica agricolă comună va sprijini financiar fermierii pentru a acoperi toate costurile aferente noilor norme pentru o perioadă de 5 ani. Nimeni nu va fi lăsat în urmă. 

Etapele următoare

Ambele propuneri vor fi acum discutate de Parlamentul European și de Consiliu, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. În urma adoptării, impactul pe teren va fi treptat: măsurile de refacere a naturii urmează să fie puse în aplicare până în 2030, în timp ce obiectivele privind pesticidele ar trebui atinse până în 2030.

Drept urmare, nu există nicio legătură directă cu efectele imediate ale războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Propunerile vor consolida reziliența și securitatea alimentară a Europei pe termen mediu, pe măsură ce populațiile de polenizatori vor deveni mai sănătoase și mai abundente, eroziunea solului va scădea și retenția apei se va îmbunătăți, iar mediul natural va deveni mai curat și cu tot mai puține substanțe toxice. Prin aceste măsuri, se va reduce, de asemenea, dependența fermierilor de factori de producție costisitori, cum ar fi pesticidele chimice, sprijinind alimentele la prețuri accesibile pentru toți europenii.

Context 

Ecosistemele sănătoase și reziliente reprezintă piatra de temelie a bunăstării și prosperității noastre, oferind hrană, apă curată, absorbanți de carbon și protecție împotriva dezastrelor naturale, inclusiv a celor cauzate de schimbările climatice. Peste jumătate din PIB-ul mondial depinde de natură și de serviciile pe care aceasta le oferă, iar peste 75 % din tipurile de culturi alimentare de la nivel mondial se bazează pe zoogamie.

În pofida importanței sale, natura Europei se află în declin alarmant, peste 80 % din habitate aflându-se într-o stare precară.  Zonele umede, turbăriile, pajiștile și habitatele de dune sunt cele mai afectate.  Din 1970, în Europa de Vest, Centrală și de Est, zonele umede s-au redus cu 50 %. În ultimii zece ani, 71 % din populațiile de pești și 60 % din populațiile de amfibieni au înregistrat un declin. În perioada 1997-2011, pierderea biodiversității a reprezentat o pierdere anuală estimată la 3,5-18,5 mii de miliarde EUR.

Evaluarea impactului aferentă actului legislativ privind refacerea naturii a arătat că beneficiile refacerii naturii depășesc cu mult costurile. Se estimează că beneficiile economice ale refacerii turbăriilor, mlaștinilor, pădurilor, landelor și tufărișurilor, pajiștilor, râurilor, lacurilor, habitatelor marine și aluvionare și zonelor umede costiere sunt de opt ori mai mari decât costurile.

Propunerea privind utilizarea durabilă a pesticidelor înlocuiește Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă, care viza o utilizare durabilă a pesticidelor în UE prin reducerea riscurilor și a impactului utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și a mediului și prin promovarea utilizării IPM. Principalele acțiuni prevăzute de directivă vizau formarea utilizatorilor și a distribuitorilor, inspectarea echipamentelor de aplicare a pesticidelor, interzicerea aviostropirii și limitarea utilizării pesticidelor în zonele sensibile. Diverse rapoarte au pus în evidență deficiențe în punerea în aplicare a directivei și reducerea, așadar, insuficientă a utilizării pesticidelor și a riscului aferent acestora.

Cu ocazia Conferinței privind viitorul Europei, cetățeni din întreaga Europă și din diverse straturi sociale au recomandat reducerea drastică a pesticidelor și a îngrășămintelor chimice în toate tipurile de exploatații agricole și dezvoltarea unei agriculturi durabile, inclusiv respectarea naturii și a lucrătorilor. Prin pachetul de astăzi, Comisia dă curs unui număr de cinci propuneri și opt măsuri specifice recomandate de cetățeni.

Pentru informații suplimentare

Întrebări și răspunsuri privind refacerea naturii

Fișă informativă referitoare la Actul legislativ privind refacerea naturii

Fișă informativă privind biodiversitatea și reziliența

Broșură: Refacerea naturii (proiecte în curs în statele membre)

Întrebări și răspunsuri privind pesticidele

Fișă informativă privind reducerea riscului reprezentat de pesticide și a utilizării acestora în Europa

Fișă informativă privind utilizarea mai durabilă a pesticidelor în Europa

Fișă informativă privind sprijinirea fermierilor în vederea reducerii utilizării pesticidelor chimice

Experiență educațională interactivă: Parcul polenizatorilor

Detalii

Data publicării

22 iunie 2022

Date de contact

Nume

Adalbert JAHNZ

Email

adalbert.jahnz@ec.europa.eu

Phone number

+ 32 2 295 31 56

Nume

Stefan DE KEERSMAECKER

Email

stefan.de-keersmaecker@ec.europa.eu

Phone number

+32 2 298 46 80

Nume

Daniela STOYCHEVA

Email

daniela.stoycheva@ec.europa.eu

Phone number

+32 2 295 36 64

Nume

Anna WARTBERGER

Email

Anna.WARTBERGER1@ec.europa.eu

Phone number

+32 2 298 20 54


NoutatiALTE NOUTĂŢI - Pactul ecologic european