Comisia Europeană, împreună cu Programul pentru Mediu al ONU (UNEP), a lansat ieri un nou raport de importanţă majoră, care accentuează nevoia unei schimbări radicale în utilizarea resurselor limitate de către economiile dezvoltate. Raportul prezintă măsuri prioritare de mediu, fundamentate ştiinţific, ce trebuie luate la nivel mondial şi o ierarhizare a produselor, materialelor, activităţilor economice precum şi a activităţilor legate de stilul de viaţă în funcţie de impactul acestora asupra mediului şi resurselor.  Printre constatările principale ale raportului se află şi aceea că mai mult de jumătate din producţia agricolă la nivel mondial este în prezent destinată hranei pentru animale, şi că o dublare a bunăstării duce în mod normal la o creştere a presiunii asupra mediului cu 60 până la 80 de procente.  Raportul de 149 de pagini, elaborat de Comitetul internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor, arată că autorităţile legislative şi factorii de decizie care au în vedere bunăstarea planetei ar trebui să aplice impozite şi alte stimulente pentru a încuraja practicile agricole mai ecologice şi reducerea utilizării combustibililor fosili.

        Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat:„Acest raport accentuează nevoia urgentă de a trece la o economie bazată pe utilizarea eficientă a resurselor.Va fi un efort titanic, dar esenţial pentru prosperitatea şi calitatea vieţii noastre în viitor.Dacă vrem cu adevărat să schimbăm modul în care utilizăm resursele, modificarea semnalelor tarifare prin impozitare este una dintre abordările cele mai eficiente şi mai productive.”

        „Putem realiza atât o creştere economică durabilă cât şi bunăstarea mediului”, a declarat Angela Cropper, director executiv adjunct al UNEP.„Trebuie să începem prin a intensifica acţiunile care contribuie cel mai mult la reducerea impactului negativ al umanităţii asupra ecosistemelor.În acest sens, raportul aduce o contribuţie semnificativă la modul de a gândi al factorilor de decizie,  iar la nivel individual, reafirmă îndemnurile deja cunoscute:  Mâncaţi mai puţină carne, stingeţi luminile, izolaţi-vă casele, reglaţi termostatele la temperaturi mai mici, reduceţi aerul condiţionat, evitaţi călătoriile cu avionul şi, pe cât posibil, lăsaţi maşina în garaj – toate aceste acţiuni necesită eforturi minime, dar cu beneficii maxime pentru sănătatea planetei noastre.”

Principalii poluanţi

        Raportul „Impactul producţiei şi al consumului asupra mediului:principalele produse şi materiale poluante” este cel mai recent dintr-o serie de rapoarte ale Comitetului internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor.  Pe baza unor analize ale ciclului de viaţă, raportul face o clasificare a materialelor şi a energiei necesare pentru producţia, consumul şi evacuarea produselor şi identifică procesele, produsele şi materialele cele mai nocive din perspectiva efectelor asupra mediului la nivel global. Pe primele locuri se află produsele agricole, în special cele de origine animală, mai mult de jumătate din producţia agricolă vegetală la nivel mondial fiind utilizată pentru hrana animalelor. Sunt de asemenea vizaţi utilizatorii de combustibili fosili, în special companiile de electricitate şi alte sectoare industriale mari consumatoare de energie, sistemele de încălzire a locuinţelor şi transporturile.  Printre materialele cu cel mai mare impact asupra mediului pe durata ciclului lor de viaţă se numără masele plastice, fierul, oţelul şi aluminiul.  

        Comitetul prezintă o listă a principalelor tipuri de presiune asupra mediului care trebuie reduse cu prioritate:schimbările climatice, schimbarea habitatelor, poluarea cu azot şi fosfor, exploatarea excesivă a resurselor piscicole, a pădurilor şi a altor resurse, speciile invazive, reţele nesigure de apă potabilă, canalizare şi salubrizare, arderea de combustibili solizi la nivel de locuinţe, expunerea la plumb, poluarea atmosferică urbană şi expunerea profesională la pulberi în suspensie.

Riscurile abundenţei

        Comitetul prezintă şi o serie de dovezi îngrijorătoare care arată că, odată cu creşterea bunăstării, creşte şi impactul umanităţii asupra mediului înconjurător, contrar părerii generale conform căreia bunăstarea ar reduce amprenta asupra mediului.

        Raportul arată că un nivel ridicat de prosperitate poate aduce cu sine modificări de procese şi dispozitive relativ simple pentru controlul surselor locale convenţionale de poluare a aerului şi a apelor, dar în acelaşi timp duce la intensificarea unor probleme pe scară largă, precum utilizarea energiei şi emisiile de gaze cu efect de seră.  În ceea ce priveşte emisiile de CO2, „dublarea bunăstării duce în mod normal la o creştere a presiunii asupra mediului cu 60 până la 80 de procente şi uneori chiar mai mult, în cazul economiilor emergente ”,  se spune în raport.  

Context: Comitetul internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor

        Comitetul pentru resurse a fost instituit pentru a furniza o perspectivă ştiinţifică independentă asupra utilizării resurselor naturale şi asupra impactului acestora asupra mediului, în încercarea de a separa creşterea economică de degradarea mediului înconjurător.

        Sunt luate în considerare părerile unor experţi în probleme mediu din întreaga lume.  Comitetul este coprezidat de preşedintele UICN, Ashok Khosla, şi de profesorul Ernst Ulrich von Weizsäcker, fost preşedinte al Comisiei pentru Mediu a Bundestag-ului.