Statutul funcţionarilor prevede norme clare privind ajustarea anuală a remuneraţiilor şi a pensiilor funcţionarilor publici din instituţiile UE, corelându-le cu evoluţia salariilor din opt state membre care reprezintă 76% din PIB-ul UE. Astfel, salariile funcţionarilor publici din instituţiile UE evoluează în funcţie de cele ale funcţionarilor publici din cele opt state membre în cauză (DE, FR, UK, IT, ES, NL, BE, LU). Aceste norme nu lasă la latitudinea Comisiei sau a Consiliului aplicarea altor criterii.

        Metoda de ajustare a remuneraţiilor şi a pensiilor a reprezentat o parte integrantă din întregul pachet de reformă din 2004, care a inclus crearea categoriei agenţilor contractuali, cu salarii mai mici, majorarea vârstei de pensionare, drepturi de pensie scăzute, cotizaţii mai mari la sistemul de pensie, o taxă specială care creşte în fiecare an până în 2012 (până la maximum 5,5%) şi salarii mai mici la recrutare.Metoda de ajustare prevăzută de Statutul funcţionarilor asigură evoluţia în paralel a puterii de cumpărare a funcţionarilor publici la nivel naţional şi european şi reflectă evoluţia costului vieţii în Bruxelles (valoarea ajustării este obţinută prin înmulţirea indicelui reprezentând variaţia costului vieţii în Bruxelles cu indicatorul specific de măsurare a evoluţiei puterii de cumpărare a funcţionarilor publici din statele membre).

        EUROSTAT calculează ajustarea pe baza datelor statistice furnizate de către cele opt state membre, iar Consiliul trebuie să ia o decizie înainte de sfârşitul fiecărui an.

        Există întotdeauna un decalaj de un an, întrucât ajustarea anuală a salariilor funcţionarilor din instituţiile  UE se bazează pe cifrele furnizate de către statele membre care reflectă evoluţia din cursul anului de referinţă precedent şi care determină ajustarea salariilor funcţionarilor publici din instituţiile UE pentru anul următor.

        De-a lungul timpului, metoda s-a dovedit a fi un mecanism echitabil atât din perspectiva personalului, cât şi pentru contribuabilul european, corelând ajustarea salariilor în instituţiile UE cu puterea de cumpărare a funcţionarilor din statele membre.De asemenea, datorită acestei metode, nu a mai fost nevoie de organizarea în fiecare an de negocieri salariale dificile cu Consiliul.
Care este situaţia în 2011? O scădere cu 0,4%[1] - aceasta este cifra provizorie pentru ajustarea remuneraţiei funcţionarilor publici ai UE în acest an; Aceasta ar însemna:

o scădere cu 2,8% a puterii de cumpărare a funcţionarilor publici din instituţiile UE în acest an (scăderea salarială de 0,4% la care se adaugă creşterea de 2,4% a costului vieţii); şi

o scădere de aproape 6% a puterii de cumpărare a funcţionarilor publici din instituţiile UE în perioada 2004-2010 rezultată din aplicarea metodei de ajustare anuale a remuneraţiilor care a fost prevăzută în Statutul funcţionarilor odată cu reforma din 2004.

        Funcţionarii publici din instituţiile UE se află în aceeaşi situaţie cu funcţionarii din statele membre atunci când salariile lor scad. Acest lucru ilustrează eficacitatea metodei, care asigură un paralelism între evoluţia puterii de cumpărare a funcţionarilor publici din statele membre şi cea a funcţionarilor publici europeni.
        Criticile de anul trecut care au vizat această metodă s-au datorat decalajului de timp în calcularea salariilor funcţionarilor publici din statele membre. 
        Care este situaţia actuală în cauza aflată pe rolul Curţii (C-40/10 Comisia/Consiliul)?

        Anul trecut, Consiliul a decis în unanimitate să nu dea curs propunerii Comisiei, care a luat în considerare creşterile din statele membre. Consiliul a adoptat o creştere salarială de 1,85% în loc de procentul de 3,7 care a rezultat prin aplicarea metodei prevăzute în Statutul funcţionarilor.
        Comisia, acţionând în calitate de gardian al tratatelor şi al legislaţiei UE şi susţinută de către Parlament, a introdus o acţiune în anulare împotriva regulamentului Consiliului pentru încălcarea Statutul funcţionarilor. Cauza se află pe rolul Curţii, şedinţa de judecată va avea loc probabil în decembrie 2010 şi se aşteaptă ca hotărârea să fie pronunţată în prima jumătate a anului 2011.

[1] Aceste cifre sunt provizorii şi urmează să fie validate de către autorităţile din domeniul statisticii din statele membre.