Majoritatea lucrătorilor europeni se vor angaja în viitor în sectorul serviciilor, potrivit unui raport.

        Până în anul 2020, trei din patru europeni vor lucra în sectorul serviciilor, în domenii precum asigurările, asistenţa medicală, comerţul şi educaţia, se arată într-un nou raport privind viitorul pieţei europene a muncii.

        Potrivit aceleiaşi surse, va creşte numărul locurilor de muncă pentru ocuparea cărora va fi nevoie de studii superioare. De asemenea, candidaţii vor trebui să facă dovada unor competenţe profesionale avansate, pe lângă cele generale (spirit analitic, abilităţi de comunicare, cunoştinţe informatice şi capacitatea de a lucra în echipă). În acelaşi timp, va creşte cererea de locuri de muncă pentru care fie nu este nevoie de pregătire, fie se solicită un număr redus de competenţe.

        Liderii europeni au solicitat întocmirea acestui raport din dorinţa de a pregăti lucrătorii pentru locurile de muncă ale viitorului şi de a evita o parte dintre discrepanţele întâlnite astăzi. În prezent, multe sectoare se confruntă cu dificultăţi în ocuparea unor posturi în Europa, în special a celor care necesită competenţe profesionale de înalt nivel. De asemenea, se întâlneşte destul de des situaţia în care persoane cu un nivel educaţional ridicat ocupă posturi de calificare inferioară, ceea ce denotă că, uneori, cunoştinţele sunt mai puţin importante decât diversitatea competenţelor.

        Comisia Europeană a elaborat planuri menite să permită o monitorizare mai atentă a pieţei muncii, în contextul crizei economice actuale, precum şi actualizarea regulată a evoluţiilor anticipate. Alte propuneri prevăd promovarea consilierii profesionale şi a mobilităţii lucrătorilor şi ameliorarea gradului de informare cu privire la piaţa globală a muncii, prin menţinerea de contacte cu organizaţii internaţionale şi ţări precum SUA, Canada şi China. În anul 2009 se va înfiinţa un grup de experţi care va avea misiunea de a sprijini aceste demersuri.

        Piaţa europeană a muncii se află într-o permanentă schimbare, datorată noilor tehnologii, globalizării, îmbătrânirii populaţiei şi trecerii către o economie cu emisii reduse de carbon. De asemenea, se continuă tendinţa de deplasare dinspre agricultură şi industria tradiţională către servicii şi crearea de locuri de muncă bazate pe cunoaştere. Capacitatea de adaptare a lucrătorilor este determinantă pentru creşterea economică şi armonia socială.

        Pentru perioada 2006-2020 se preconizează crearea, în UE, a aproximativ 20 de milioane de locuri de muncă. În acelaşi timp, se aşteaptă ocuparea altor 80 de milioane de locuri de muncă, pe măsură ce exponenţii generaţiei „baby boom” se pensionează iar procentajul populaţiei apte de muncă scade. Lipsa resurselor umane se va face resimţită chiar şi în sectoare care pierd locuri de muncă. Previziunile sunt greu de realizat din cauza crizei economice, iar cifrele s-ar putea schimba.

        Comisia Europeană are în vedere şi un plan de accelerare a cooperării între ţările europene în domeniul reorganizării educaţiei şi formării profesionale .