Doriți să aflați mai multe despre Uniunea Europeană și să participați la o discuție despre viitorul său?
Criza financiară ar putea obliga statele membre să-şi revizuiască sistemele de pensii. Însă, majoritatea europenilor ajunşi astăzi la vârsta pensionării nu au motive să se îngrijoreze.
Chiar dacă niciun regim de pensii nu este imun la oscilaţiile economice, sistemul european este relativ solid, se precizează într-un raport emis recent de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, criza financiară atrage atenţia asupra unor aspecte ale regimurilor de pensii, în special asupra pensiilor finanţate, care au fost afectate în mod direct de situaţia actuală.
Chiar dacă niciun regim de pensii nu este imun la oscilaţiile economice, sistemul european este relativ solid, se precizează într-un raport emis recent de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, criza financiară atrage atenţia asupra unor aspecte ale regimurilor de pensii, în special asupra pensiilor finanţate, care au fost afectate în mod direct de situaţia actuală.
Subliniind faptul că regimurile de pensii oferă o oarecare protecţie faţă de fluctuaţiile pieţei, dată fiind conceperea lor pe termen lung, raportul UE studiază diferitele regimuri de pensii, inclusiv pensiile finanţate prin capitalizare şi regimurile pe bază de repartiţie.
Pe parcursul anului trecut, fondurile private de pensii s-au confruntat cu o scăderea dramatică a valorii activelor lor. Însă, există puţine indicii care să arate că fondurile de pensii au făcut investiţii majore în activele toxice care au subminat sistemul bancar internaţional.
În funcţie de sistemul adoptat, persoanele care contribuie la un regim privat vor fi mai mult sau mai puţin afectate de scăderea randamentului investiţiilor. În general, persoanele care subscriu la regimurile de pensii profesionale cu prestaţii definite, vor primi pensiile la care se aşteaptă, întrucât riscurile legate de investiţii sunt acoperite de sistem, iar plăţile sunt, în principiu, garantate. Totuşi, această situaţie s-ar putea schimba prin rectificarea fondurilor, din nevoia de a compensa pierderile.
Potrivit raportului UE, nu pot fi excluse nici alte consecinţe mai grave. Însă, atât UE, cât şi statele membre, dispun de legislaţia necesară pentru a proteja lucrătorii în cazul insolvenţei companiilor care finanţează regimurile cu prestaţii definite.
Pe de altă parte, în cazul sistemelor cu cotizaţii definite, riscul este în întregime asumat de persoanele vizate. Aceasta din cauză că plata pensiilor depinde în mod direct de performanţele investiţiilor în fondurile respective. Pentru persoanele care vor mai lucra mulţi ani de acum înainte, investiţiile vor avea probabil timp să se restabilească. Chiar şi lucrătorii aflaţi în pragul pensionării pot traversa cu bine această criză, în măsura în care planul lor de pensionare foloseşte o strategie care vizează reducerea riscurilor pe măsură ce investitorul se apropie de pensionare.
Însă, persoanele în vârstă, care nu au subscris la un astfel de plan şi depind de un regim cu cotizaţii definite, vor fi nevoite fie să trăiască dintr-o pensie mai mică, fie să muncească mai mult pentru a acoperi pierderile.
Aceste cazuri reprezintă, totuşi, o excepţie. Majoritatea europenilor ajunşi la vârsta pensionării depind încă, în mare măsură, de sistemele publice de repartiţie. Până în prezent, criza financiară nu a avut un impact major asupra acestora. Insă, dacă recesiunea se prelungeşte, iar rata şomajului continuă să crească, guvernele vor fi nevoite să-şi revizuiască strategiile în materie de pensii pentru a le asigura viabilitatea financiară pe termen lung.