Doriți să aflați mai multe despre Uniunea Europeană și să participați la o discuție despre viitorul său?
Situaţia economică s-a îmbunătăţit considerabil începând cu al doilea trimestru, ceea ce permite preconizarea unor perspective de creştere mai bune pentru a doua jumătate a anului. Însă având în vedere faptul că activitatea economică s-a înrăutăţit la sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009 mai mult decât era de aşteptat iniţial, se estimează că, per ansamblu, PIB-ul va scădea cu 4% în acest an, atât în UE cât şi în zona euro, conform previziunilor de primăvară. Cu toate acestea, nivelul nesiguranţei rămâne foarte ridicat şi, cu toate că procesul de redresare ar putea surprinde prin amploarea sa pe termen scurt, rămâne de văzut în ce măsură va fi şi durabil. De asemenea, având în vedere faptul că efectele de bază ale precedentelor creşteri de preţuri la energie şi alimente, care au permis reducerea preţurilor, se estompează şi că nu se întrevăd alte presiuni inflaţionare semnificative, previziunile Comisiei pentru 2009 privind inflaţia rămân neschimbate, şi anume 0,9% pentru UE şi 0,4% pentru zona euro.
„Situaţia s-a îmbunătăţit – în principal datorită fondurilor fără precedent injectate în economie de către băncile centrale şi autorităţile publice – însă precaritatea economiei va continua să afecteze ocuparea forţei de muncă şi finanţele publice. Trebuie să continuăm implementarea măsurilor de redresare anunţate pentru anul în curs şi pentru 2010 şi să accelerăm reforma sectorului financiar pentru a garanta că băncile vor fi pregătite să acorde împrumuturi în condiţii rezonabile în momentul în care agenţii economici şi particulari îşi vor relua planurile de investiţii. În plus, trebuie să definim o strategie „de ieşire” clară, credibilă şi coordonată pentru a readuce treptat finanţele publice pe o traiectorie durabilă şi să găsim resursele necesare pentru a spori potenţialul de creştere economică şi de ocupare a forţei de muncă al Europei”, a declarat comisarul pentru afaceri economice şi monetare Joaquín Almunia.
În vara aceasta, situaţia s-a ameliorat deoarece economia globală a început să se stabilizeze, în parte datorită unor puternice intervenţii strategice. Îmbunătăţirea conjuncturii financiare a contribuit la încetinirea semnificativă a scăderii PIB-ului UE în al doilea trimestru (de la -2,4% în primul trimestru al anului 2009, la -0,2% intertrimestrial).Perspectivele pe termen scurt sunt favorabile, având în vedere faptul că ciclul inventarului se află într-un moment de răscruce şi că încrederea creşte în aproape toate sectoarele şi ţările.
Pe baza acestor tendinţe, proiecţiile privind creşterea pentru a doua jumătate a anului curent au fost revizuite în sens uşor ascendent în previziunile Comisiei. Cu toate acestea, datorită revizuirilor în scădere ale estimărilor anterioare pentru 2008 şi pentru primul trimestrul al anului 2009, rata scăderii preconizate a PIB-ului pentru întregul an 2009 rămâne neschimbată, şi anume 4%, atât în UE cât şi în zona euro.Acest calcul s-a realizat pe baza previziunilor actualizate ale Franţei, Germaniei, Italiei, Ţărilor de Jos, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit, care reprezintă împreună aproximativ 80% din PIB-ul UE.
Condiţii externe din ce în ce mai favorabile
Economia mondială nu se mai află în cădere liberă. Datele recente cu privire la comerţ şi la producţia industrială, precum şi încrederea mediilor de afaceri şi a consumatorilor sunt încurajatoare. Se pare că liderii redresării sunt economiile emergente din Asia, mai ales China, unde creşterea rămâne solidă; totodată, contracţia activităţii s-a stabilizat şi în SUA. Se aşteaptă ca măsurile de relansare şi exporturile nete să le permită Statelor Unite să revină la un nivel pozitiv de creştere începând cu cel de-al treilea trimestru. În general, estimarea scăderii PIB-ului mondial în 2009 este redusă la jumătate în aceste previziunile actualizate (de la -1,4% în previziunile de primăvară, la -0,7%).Cu toate acestea, persistă incertitudini semnificaţie cu privire la durabilitatea redresării globale şi la forma pe care o va lua aceasta.
În ceea ce priveşte Europa, există motive moderate de optimism legate de perspectivele pe termen scurt. Pe lângă ameliorarea perspectivelor externe şi a condiţiilor de finanţare, atât consumul public, cât şi cel privat s-au menţinut cu succes, în timp ce corecţia analizei inventarului avansează, iar indicatorii de înaltă frecvenţă anunţă o anumită redresare în trimestrele următoare. Această situaţie se datorează, în parte, unor ample măsuri de relansare, unele dintre acestea urmând să fie implementate spre sfârşitul anului într-o serie de state membre. Cu toate acestea, impactul crizei asupra pieţei forţei de muncă şi asupra finanţelor publice nu s-a manifestat încă pe deplin, iar corecţia pieţelor imobiliare continuă să frâneze investiţiile din sectorul construcţiilor în mai multe ţări. Prin urmare, este posibil ca redresarea să se dovedească în continuare instabilă şi inferioară aşteptărilor.
Nivelul scăzut al inflaţiei în prezent
Indicele preţurilor de consum a scăzut în prima jumătate a anului 2009, atingând în UE punctul cel mai scăzut în luna iulie, şi anume 0,2% (şi ajungând până la -0,7% în zona euro), scădere care s-a datorat în cea mai mare parte inversării efectelor de bază ale precedentelor creşteri de preţuri la energie şi alimente. Având însă în vedere estomparea completă a acestor efecte şi majorarea preţurilor la bunurile de larg consum, rata inflaţiei va creşte cu siguranţă spre sfârşitul anului. Cu toate acestea, nu există presiuni inflaţionare interne în contextul în care activitatea economică rămâne precară şi se aşteaptă o încetinire a majorării salariilor. În ansamblu, previziunile privind inflaţia rămân neschimbate în raport cu previziunile de primăvară, şi anume 0,9% în UE (şi 0,4% în zona euro) în 2009.
Evaluarea riscurilor
Riscurile care planează asupra perspectivelor de creştere pentru 2009 par în general echilibrate. Pe de o parte, nu pot fi excluse circuitele suplimentare de feedback negativ dintre economia reală, care se redresează într-un ritm lent, şi sectorul financiar încă fragil. Pe de altă parte, s-ar putea ca intervenţiile strategice să fie mai eficiente decât se aşteaptă în ceea ce priveşte susţinerea cererii, ameliorarea climatului afectiv şi consolidarea sistemului financiar.
Şi riscurile care ameninţă perspectivele inflaţionare par în general echilibrate. Majorarea preţurilor la bunurile de larg consum şi îmbunătăţirea condiţiilor economice lasă să se întrevadă unele riscuri ridicate, contrabalansate de o încetinire considerabilă a activităţii economice care ar putea menţine inflaţia la un nivel scăzut mai mult timp decât este de aşteptat.
Table 1: Real GDP growth
Note: the quarterly figures are working-day and seasonally adjusted, while the annual figures are unadjusted.
Table 2: Consumer price inflation
http://ec.europa.eu/economy_finance/thematic_articles/article15857_en.htm
Înregistrarea conferinţei de presă susţinute de Joaquín Almunia, comisarul pentru afaceri economice şi monetare, este disponibilă pe pagina de internet a EbS.