OCDE și Comisia Europeană au prezentat pe 24 noiembrieprezintă noul lor raport „Dezvoltarea profesională a profesorilor: o comparație între Europa și restul lumii”. Acesta concluzionează că profesorii au nevoie de feedback eficient privind munca lor pentru a profita pe deplin de oportunitățile de formare, dar varietatea experiențelor de formare și un climat mai bun de muncă în școli reprezintă, la rândul lor, elemente-cheie pentru o dezvoltare profesională de succes. Conform raportului, aproape nouă din zece profesori participă la un tip de formare profesională la locul de muncă și peste jumătate spun că ar dori mai mult. Pe baza Anchetei internaționale privind predarea și învățarea (TALIS) de anul acesta, realizată în 23 de țări participante, raportul prezintă pentru prima dată date comparabile la nivel internațional privind dezvoltarea profesională a profesorilor.

        La lansarea raportului, comisarul european pentru educație, formare profesională, cultură și tineret, Maroš Šefčovič, a adăugat: „Avem peste șase milioane de profesori în UE și capacitatea lor de a-i inspira pe toți elevii să învețe este esențială pentru viitorul societăților noastre. Dacă dorim educație de înaltă calitate este esențial să le oferim profesorilor noștri oportunitățile cele mai bune posibil pentru dezvoltarea competențelor lor, nu numai la începutul carierei, ci pe întregul parcurs al acesteia. Prin stimularea lor de a se angaja la dezvoltare profesională, contribuim la statutul și atractivitatea profesiei.”

        Secretarul general al OCDE, Angel Gurría a adăugat: „Profesorii reprezintă fluidul vital al educației și dezvoltarea profesională a profesorilor este un ingredient esențial în menținerea calității sistemelor de educație. Rezultatele TALIS cuprinse în acest raport arată că profesorii au poftă să învețe și să se perfecționeze continuu, dar și faptul că furnizarea de dezvoltare profesională la locul de muncă trebuie să fie mai bine orientată conform necesităților profesorilor. “  

Mesaje cheie

        Principalele constatări ale raportului „ Dezvoltarea profesională a profesorilor: o comparație între Europa și restul lumii ” este că dezvoltarea profesională reprezintă o parte importantă a vieții profesorilor. Prin urmare, ea are un potențial semnificativ ca instrument de îmbunătățire educațională. Cu toate acestea, profesorii sugerează că unul dintre principalele obstacole în calea participării la activități de dezvoltare profesională îl reprezintă „conflictul cu programul de lucru”, ceea ce arată că politicile de integrare mai eficientă a dezvoltării profesionale a profesorilor în pachetul complet de lucru al acestora și în funcționarea școlilor ar fi benefice.  

        În general, rezultatele arată că politica școlară de asigurare a feedbackului cu privire la performanța profesorilor se leagă strâns de dezvoltarea profesională a acestora și de percepția impactului ei. Climatul școlar joacă și el un rol important. Profesorii care se simt bine la locul lor de muncă și în cadrul școlii lor privesc pozitiv dezvoltarea lor profesională. Pentru responsabilii politici, aceste constatări sugerează faptul că prin concentrarea pe evaluare, feedback și un climat școlar pozitiv se poate contribui la dezvoltarea școlilor ca „organizații educaționale”, promovând formarea profesională continuă și îmbunătățind astfel calitatea predării.

        Raportul tematic „ Dezvoltarea profesională a profesorilor: o comparație între Europa și restul lumii ” a fost pregătit de o echipă de cercetători de la universitatea din Twente, Țările de Jos, supervizată de profesorul Jaap Scheerens, care este și editorul raportului.
Pentru detalii suplimentare privind constatările raportului, a se vedea apendicele acestui comunicat de presă.

TALIS – Anchetă internațională privind predarea și învățarea

        TALIS este noua Anchetă internațională privind predarea și învățarea a OCDE. Aceasta este prima anchetă internațională care pune accentul pe mediul de învățământ și pe condițiile de lucru ale profesorilor în școli. TALIS abordează aspectele care afectează profesorii și performanțele acestora, văzute din perspectiva directorilor de școli și a profesorilor înșiși. Aceasta își propune să acopere importante lipsuri de informații din comparațiile internaționale ale sistemelor de învățământ.

        Ancheta a fost realizată cu sprijinul Comisiei Europene și acoperă 23 de țări participante : Australia, Austria, Belgia (Comunitatea Flamandă), Brazilia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Coreea, Lituania, Malaezia, Malta, Mexic, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania și Turcia.
        În fiecare țară, în jur de 200 de școli au fost selectate aleatoriu, iar în fiecare școală s-a completat câte un chestionar de către directorul școlii și altul de către 20 de profesori selectați aleatoriu.

Pentru mai multe informații:

        Comunicatul de presă al Comisiei Europene (IP/09/926, 16 iunie 2009): Eficacitatea dascălilor îngreunata de lipsa stimulentelor ?i de comportamentul neadecvat al elevilor

OCDE: OECD Teaching and Learning International Survey (TALIS)
Comisia Europeană: Teacher education
Comunicatul de presă al Comisiei Europene (IP/09/1145, 16 iulie 2009): Key data on education in Europe: Longer schooling, fewer pupils and teachers
Raportul: http://ec.europa.eu/education/school-education/doc1962_en.htm

APPENDIX
Key messages from " Teachers’ Professional Development: Europe in international comparison":

• While 89% of teachers report that they had taken part in "structured professional development activity" over the last 18 months, it is a source of concern that more than 25% of teachers in Denmark, Iceland and the Slovak Republic report they have participated in no professional development at all during this period.
• When teachers participate in various professional learning activities and spend more days on professional development, they experience a greater impact of professional development on their work.
• Feedback as part of overall school policy is strongly linked to teachers' professional development and its perceived impact. Moreover, by promoting a positive school climate, school principals can create a supportive environment for teacher learning.
• More than half the teachers surveyed reported that they wanted more professional development than they received. Among EU teachers, the extent of unmet demand is highest in Portugal, Spain (Spanish teachers also have the highest participation rates) and Bulgaria. Female teachers and younger teachers are most likely to report unmet demand.
• Conflict with work schedule is the main reason for not engaging in more professional development. In Portugal, Estonia and Spain this is the case for more than 50% of teachers. However, the lack of suitable development activities is also a significant factor.
• Teachers report the greatest need for development in teaching students with special learning needs, which might be a reflection of the trend towards inclusive rather than segregated education and the growing emphasis on equity. Other areas of particular need are IT teaching skills and student discipline and behaviour.
• It is striking how positively teachers view the impact of all development activities. However, fewer teachers participate in those types of development (qualification programmes, collaborative research) which they deem to have the highest impact. These activities are the most time intensive and also those for which teachers are more likely to have to pay the full or partial cost.