Iniţiativa Comisiei Europene „Uniunea inovării”, prezentată astăzi, defineşte o abordare strategică a inovării susţinută la cel mai înalt nivel politic. Uniunea inovării va concentra eforturile Europei – şi cooperarea cu ţări terţe – asupra unor provocări cum sunt schimbările climatice, siguranţa aprovizionării cu energie şi alimente, sănătatea şi îmbătrânirea populaţiei şi va apela la intervenţia sectorului public pentru stimularea sectorului privat şi pentru eliminarea blocajelor din cauza cărora ideile nu ajung pe piaţă,blocaje care includ precaritatea finanţărilor, fragmentarea sistemelor de cercetare şi a pieţelor, subutilizarea achiziţiilor publice pentru stimularea inovării şi procesul lent de standardizare. Uniunea inovării este o  „iniţiativă emblematică” în Strategia Europa 2020.

     Comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, şi vice-preşedintele Antonio Tajani, responsabil cu industria şi antreprenoriatul, au declarat:„La ieşirea din criză, confruntaţi cu o concurenţă acerbă la nivel mondial, avem de urgenţă nevoie de inovare. Dacă nu transformăm Europa într-o Uniune a inovării, economiile noastre vor intra în declin şi vom irosi idei şi talent. Inovarea este elementul-cheie pentru a determina o creştere durabilă şi pentru a construi o societate mai echitabilă şi mai ecologică. Singurul mod de a crea locuri de muncă durabile şi bine plătite care să reziste la presiunile mondializării este realizarea unei schimbări radicale în ceea ce priveşte performanţele Europei în materie de inovare." 

     Un studiu recent[1] arată că îndeplinirea obiectivului strategiei Europa 2020 de creştere a investiţiilor în domeniul cercetării şi dezvoltării până la 3 procente din PIB ar putea duce la crearea a 3,7 milioane de locuri de muncă şi la o creştere a PIB-ului anual de până la 795 miliarde EUR până în 2025.Va fi nevoie de un milion de cercetători în plus.

Zece elemente fundamentale în Uniunea inovării
-            Parteneriatele europene în domeniul inovării vor mobiliza părţile interesate – la nivel european, naţional şi regional, în sectorul public şi în cel privat – prin intermediul unor obiective bine definite pe domenii prin care să răspundă provocărilor societăţii şi în acelaşi timp să permită Europei să devină lider la nivel mondial. Parteneriatele vor intensifica activităţile de cercetare şi dezvoltare, vor coordona investiţiile, vor accelera procesul de standardizare şi vor impulsiona cererea. Comisia va oferi fonduri „de pornire” prin care să atragă finanţarea părţilor interesate. La începutul anului 2011 va fi lansat un parteneriat-pilot privind îmbătrânirea activă al cărui obiectiv va fi prelungirea cu doi ani până în 2020 a perioadei din viaţa noastră în care ne bucurăm de o stare bună de sănătate. Vor urma şi alte parteneriate în domenii cum sunt energia, oraşele „inteligente„ şi mobilitatea, utilizarea eficientă a apei, materiile prime neenergetice şi agricultura durabilă şi productivă.

-            Comisia a reunit 25 de indicatori într-un ”tablou de bord al Uniunii inovării” şi a alcătuit o listă de verificare a caracteristicilor sistemelor de inovare reuşite. Se va pune la punct un nou indicator pentru contribuţia adusă în sistemul economic de companiile care promovează inovarea şi au înregistrat o creştere rapidă. Comisia va sprijini realizarea unui sistem independent de clasificare a universităţilor.

-            Comisia va propune măsuri de îmbunătăţire a accesului la finanţări,precum şi un sistem pentru operaţiuni transfrontaliere de capital de risc, va conlucra cu Banca Europeană de Investiţii în vederea realizării mai multor sisteme europene cum este mecanismul de finanţare cu partajarea riscurilor şi va numi o personalitate de prim rang care să faciliteze contactele transfrontaliere dintre companiile cu rezultate în domeniul inovării şi investitori.

-            Se vor consolida iniţiativele existente în domeniul cercetării. Comisia va propune măsuri pentru definitivarea, până în 2014, a spaţiului european de cercetare – cerinţă juridică în temeiul Tratatului de la Lisabona. Aceasta înseamnă mai multă coerenţă între strategiile de cercetare la nivel european şi naţional, reducerea birocraţiei şi eliminarea obstacolelor în ceea ce priveşte mobilitatea cercetătorilor, cum ar fi imposibilitatea transferării drepturilor de pensie. De asemenea, înseamnă deschiderea accesului la cercetarea finanţată din fonduri publice. Va fi elaborat al optulea program-cadru (PC 8) pentru a sprijini obiectivele strategiei Europa 2020.Se vor dezvolta în continuare Consiliul European pentru Cercetare şi Institutul European de Inovare şi Tehnologie.  Prin intermediul Centrului Comun de Cercetare, Comisia va consolida bazele ştiinţifice ale elaborării politicilor.

-            În 2011, Comisia va institui un Consiliu european de coordonare în domeniul proiectării (European Design Leadership Board) şi va lansa o marcă europeană de excelenţă în proiectare (European Design Excellence Label).

-            În 2011, Comisia va lansa un program important de cercetare privind sectorul public şi inovarea socială şi va realiza un tablou de bord european al inovării în sectorul public. De asemenea, va lansa o iniţiativă-pilot europeană privind inovarea socială cu scopul de a furniza expertiză pentru inovatorii sociali şi va propune ca inovarea socială să constituie în viitor unul dintre obiectivele centrale ale programelor Fondului social european. Comisia va lansa consultări cu partenerii sociali în vederea difuzării economiei inovării la toate nivelurile profesionale.

-            Comisia propune ca guvernele să rezerve bugete dedicate achiziţiilor publice de produse şi de servicii inovatoare,ceea ce ar trebui să creeze o piaţă a achiziţiilor publice valorând cel puţin 10 miliarde de euro pe an pentru inovaţii care aduc îmbunătăţiri serviciilor publice. Comisia va oferi consiliere în ceea ce priveşte achiziţiile publice comune între entităţi contractante din diferite state membre.

-            La începutul anului 2011, Comisia va face o propunere legislativă pentru accelerarea şi modernizarea procesului de standardizare pentru a favoriza interoperabilitatea şi pentru a încuraja inovarea.

-            Este necesară modernizarea normelor privind proprietatea intelectuală. Un acord privind brevetul european ar facilita realizarea unor economii de 250 de milioane de euro pe an la nivelul întreprinderilor. În 2011, Comisia va face propuneri pentru o piaţă europeană a cunoştinţelor pentru brevete şi licenţe.

-            Pentru accelerarea ritmului inovării se vor revizui fondurile structurale şi schemele de ajutoare de stat. Comisia va oferi statelor membre asistenţă pentru mai buna utilizare a celor 86 de miliarde de euro din fondurile structurale programate pentru cercetare şi inovare în perioada 2007-2013şi va propune un cadru pentru fondurile structurale de după 2013, centrat mai mult pe inovare. În 2011, Comisia va revizui cadrul pentru ajutoarele de stat.

     Uniunea inovării va constitui subiectul dezbaterilor în cadrul Consiliului Competitivitate care va avea loc la 12 octombrie, precum şi al Consiliului European din decembrie. Evoluţia acesteia va fi monitorizată în cadrul gestionării strategiei Europa 2020,iar discutarea stadiului în care se află Uniunea inovării va face obiectul unei convenţii anuale privind inovarea.

[1] P. Zagamé (2010), The cost of a non-innovative Europe (Costul unei Europe care nu promovează inovarea),
http://ec.europa.eu/research/social-sciences/policy-briefs-research-achievements_en.html